Academia Română salută, într-un comunicat de presă remis joi, includerea Roşia Montană în UNESCO şi spune că statul român îşi asumă acum uriaşe obligaţii economice, sociale şi culturale faţă de acest ţinut bogat în resurse, dar sărac în traiul cotidian al locuitorilor săi, şi că are multiple datorii în continuarea cercetărilor arheologice şi de arhitectură.
Peisajul minier Roşia Montană a fost înscris pe 27 iulie în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Icomos, organismul consultativ al agenţiei ONU, a recomandat clasarea şi în Lista Patrimoniului în pericol, decizie adoptată şi de Comitetul UNESCO.
În comunicatul de joi, Academia Română „salută recenta includere a sitului de la Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, apreciată ca un succes atât al implicării pe care instituţia noastră a avut-o constant, cu argumente şi cu documentaţie de natură ştiinţifică şi culturală, cât şi al efortului tuturor instituţiilor şi al societăţii civile implicate ani la rând în salvgardarea importantului patrimoniu cultural al zonei”.
Forul a reamintit pe această cale „factorilor decidenţi de azi şi de mâine că, odată cu această includere, statul român îşi asumă uriaşe obligaţii de natură economică, socială şi culturală faţă de acest ţinut bogat în resurse, dar sărac în traiul cotidian al locuitorilor săi. Instituţiile statului român au importanta misiune de elaborare a unui plan concret pentru o dezvoltare durabilă, care să conserve şi să promoveze deopotrivă specificul local”.
Totodată, a mai fost precizat că statul are de acum înainte „multiple datorii în continuarea cercetărilor de arheologie şi de arhitectură” de la Roşia Montană. „Calitatea de sit UNESCO trebuie să determine o grijă specială de care anticul Alburnus Maior nu s-a mai bucurat în ultimii ani”, se mai arată în comunicat.
Comenteaza cu profilul facebook