ANAD, explicații COMPLETE despre Roxadustat, substanţa găsită în cazul Halep

ANAD, explicații COMPLETE despre Roxadustat, substanţa găsită în cazul Halep
ANAD, explicații COMPLETE despre Roxadustat, substanţa găsită în cazul Halep

În contextul actual al suspendării provizorii a sportivei Simona Halep, Agenţia Naţională Antidoping a intervenit cu precizări. Astfel, ANAD notează că Roxadustat se încadrează în Lista Interzisă la secţiunea S2, având agenţi activatori ai factorilor care induc hipoxia.

Astfel, conform articolului 4.2.2 din Codul Mondial Anti-Doping, ”în scopul aplicării articolului 10, toate substanţele interzise vor fi substanţe specifice, cu excepţia cazurilor prevăzute de Lista Interzisă. Nicio metodă interzisă nu va fi metodă specifică, dacă nu este prevăzută expres ca metodă specifică în Lista Interzisă.”

“În ce priveşte comentariul la articol, ”substanţele şi metodele specifice prevăzute la articolul 4.2.2 nu trebuie nicidecum considerate mai puţin importante sau mai puţin periculoase decât alte substanţe sau metode dopante. Dimpotrivă, ele sunt pur şi simplu substanţe şi metode care, cel mai probabil, au fost consumate sau utilizate de un sportiv pentru un alt scop decât sporirea performanţei sportive.”

Standardul Internaţional Lista Interzisă intră în vigoare la 1 ianuarie şi se actualizează în fiecare an sau ori de câte ori apare o modificare pe care WADA o comunică.

Substanţa FG-4592 (Roxadustat) se încadrează în Lista Interzisă la secţiunea S2 – HORMONI PEPTIDICI, FACTORI DE CREŞTERE, SUBSTANŢE ÎNRUDITE ŞI MIMETICE, agenţi activatori ai factorilor care induc hipoxia.

Stabilizatorii factorilor care induc hipoxia s-au regăsit pe Lista Interzisă din anul 2011. În 2015 şi 2016 a fost introdusă denumirea FG-4592 în cadrul acestei secţiuni de stabilizatori ai factorilor care induc hipoxia.

Din anul 2017 a fost adăugată în Lista Interzisă denumirea internaţională a FG-4592 Roxadustat.

Substanţa Roxadustat este considerată substanţă nespecifică.

În termeni simpli, gestionarea rezultatelor implică toate aspectele, pornind de la revizuirea cazului, la notificarea sportivului (sau a persoanei implicate), la acuzarea sportivului şi soluţionarea cazului, care poate include o procedură de audiere şi apel. Un caz poate fi închis, iar gestionarea rezultatelor se poate încheia în oricare dintre aceste etape.

Vinovăţia – Orice încălcare a obligaţiilor sau orice lipsă de grijă aferentă unei anumite situaţii. De exemplu, atunci când un sportiv sau o altă persoană nu ţine cont de reglementările anti-doping sau nu acordă atenţie riscurilor pe care le presupune comportamentul său.

Lipsa vinovăţiei sau neglijenţei este atunci când sportivul sau altă persoană stabileşte că nu ştia sau nu bănuia, şi nu ar fi putut în mod rezonabil să ştie sau să bănuiască, chiar şi demonstrând cea mai mare precauţie, că a folosit sau i-a fost administrată o substanţă interzisă sau o metodă interzisă sau a încălcat în orice alt fel o reglementare anti-doping.

Acest lucru se întâmplă numai în circumstanţe excepţionale. De exemplu, dacă un sportiv a fost sabotat de un concurent.

În acest caz, şi numai dacă ar putea fi dovedită şi/sau în baza unei balanţe a probabilităţilor considerate opţiunea cea mai probabilă, perioada de suspendare ar putea fi eliminată.

Lipsa vinovăţiei sau a neglijenţei semnificative este atunci când gradul de vinovăţie sau neglijenţă a unui sportiv sau a altei persoane nu este suficient de „semnificativ” pentru a fi determinat încălcarea reglementărilor anti-doping. În acest caz, perioada de suspendare aplicabilă poate fi redusă în funcţie de gradul de vinovăţie.

”Intenţionat” este atunci când un sportiv sau o altă persoană se angajează într-un comportament despre care ştie că va constitui o încălcare a reglementărilor anti-doping sau despre care ştie că prezintă un risc semnificativ de a duce la o încălcare a reglementărilor anti-doping –  art. 10.2.3* din Cod

Un caz care implică o substanţă nespecifică este presupus intenţionat, cu excepţia cazului în care sportivul sau altă persoană poate stabili că nu a fost intenţionat.

Un caz care implică o substanţă specifică se presupune că nu este intenţionat, cu excepţia cazului în care organizaţia anti-doping stabileşte că încălcarea reglementărilor anti-doping este intenţionată.

Atunci când încălcarea este intenţionată, perioada de suspendare este de 4 ani.

Articolul 10.2.3 din Cod prevede o definiţie specială a termenului „intenţionat”, care este numai în sensul articolului 10.2.: “suspendarea pentru prezenţa, utilizarea sau tentativa de utilizare sau deţinerea unei substanţe interzise sau a unei metode interzise”.

Substanţe specifice şi nespecifice

Pentru o substanţă specifică, perioada de suspendare este de 2 ani, cu excepţia cazului în care organizaţia anti-doping poate dovedi că utilizarea sa a fost intenţionată.

Intenţia directă: Sportivul ştia că acţiunile sale reprezentau o încălcare a reglementărilor anti-doping.

În practică, acest lucru este foarte dificil de dovedit. Chiar şi atunci când o substanţă interzisă este înscrisă pe recipientul suplimentului sau al medicamentului, un sportiv poate pretinde că a fost ignorant, mai ales dacă acest lucru este susţinut de dovada lipsei de educaţie.

Dar, intenţia directă poate fi, de asemenea, dedusă în anumite cazuri, cum ar fi cele care implică paşaportul biologic al sportivului (ABP).

Intenţie indirectă: Sportivul ştia că există un risc semnificativ ca atitudinea sa să constituie sau să ducă la o încălcare a reglementărilor anti-doping şi nu a ţinut cont de acest risc.

Iată o analogie a intenţiei indirecte: Dacă, la figurat vorbind, un sportiv aleargă într-un „câmp minat” ignorând toate semnele de oprire de-a lungul drumului, poate avea intenţia principală de a trece prin „câmpul minat” nevătămat. Dar, sportivul care acţionează într-un mod atât de nesăbuit acceptă, în acelaşi timp, că un anumit rezultat (respectiv un rezultat analitic pozitiv) s-ar putea întâmpla şi, prin urmare, acţionează cu intenţie (indirectă).

Cine are sarcina probei?

Articolul 3.1 din Cod prevede că organizaţiile anti-doping au sarcina de a stabili că a avut loc o încălcare a reglementărilor anti-doping. Apoi, sportivul sau altă persoană este responsabilă pentru respingerea încălcării sau pentru demonstrarea faptelor sau circumstanţelor specifice.

De exemplu, un sportiv ar putea stabili că a existat o abatere de la Standardul Internaţional pentru Laboratoare (ISL), care ar fi putut provoca în mod rezonabil un rezultat analitic pozitiv (AAF).

Apoi, dacă sportivul demonstrează că a avut loc o abatere de la ISL, organizaţia anti-doping va avea sarcina de a stabili că abaterea nu a cauzat rezultatul analitic pozitiv.

În multe cazuri care implică un rezultat analitic pozitiv, sportivul va trebui, de asemenea, să stabilească originea substanţei interzise.

Evaluarea gradului de vinovăţie*

În evaluarea gradului de vinovăţie al unui sportiv sau al altei persoane, se ţine cont de:

experienţa sa;
dacă are statut de persoană protejată;
dacă există consideraţii speciale, cum ar fi o dizabilitate;
gradul de risc care ar fi trebuit să fie perceput de sportiv;
posibil alternativ – nivelul de precauţie şi verificare în raport cu gradul de risc.

Apoi, se iau în consideraţie următoarele elemente obiective şi subiective:

Element obiectiv: ce nivel de precauţie ar fi trebuit să manifeste o persoană rezonabilă în situaţia sportivului sau a altei persoane?

Element subiectiv: care ar fi fost aşteptările din partea acestui sportiv sau a acestei persoane în raport cu capacităţile lor personale?

Elementul obiectiv ar trebui să fie utilizat pentru a determina în ce categorie de vină se încadrează un caz, iar elementul subiectiv poate fi apoi utilizat pentru a plasa sportivul în partea de sus sau de jos a categoriei.

Pentru a determina gradul de vinovăţie a unui sportiv în cazul unui test pozitiv după utilizarea unei substanţe interzise, o organizaţie anti-doping ar putea analiza următoarele elemente:

Elemente obiective ale vinovăţiei:

Sportivul a verificat eticheta produsului sau ingredientele?

Sportivul a comparat lista ingredientelor cu Lista Interzisă (Lista)?

Sportivul a efectuat o căutare pe internet a produsului?

Sportivul s-a asigurat că produsul provine de la o companie de renume?

Sportivul a consultat experţi relevanţi (cum ar fi un medic) înainte de a utiliza produsul?

Elemente subiective ale vinovăţiei:

Vârsta şi / sau experienţa sportivului?

Există îngrijorări legate de limbă sau de mediu?

Ce educaţie anti-doping a primit sportivul? Ce nivel de educaţie anti-doping este accesibil în mod rezonabil sportivului?

Există şi alte deficienţe personale? (De exemplu, sportivul a luat produsul pe o perioadă lungă de timp, fără incidente? Ingredientele au fost verificate anterior? Sportivul suferă de un grad ridicat de stres? Nivelul de conştientizare al sportivului este redus de o greşeală neglijentă, dar uşor de înţeles?)”, notează ANAD.

Comunicatul forului este semnat de Ştefan Rohnean, preşedintele ANAD.

Simona Halep, fostă număr 1 WTA, a fost suspendată temporar, sîmbătă, pentru dopaj, a anunţat Agenţia pentru Integritate în Tenis. Halep a fost depistată pozitiv la Roxadustat, o substanţă interzisă, în urma unui control efectuat la US Open.

Comenteaza cu profilul facebook

Distribuie articolul:

anadce este roxadustathalep roxadustatprecizati anti dopingroxadustatsimona halep
Gloria Pascu
Gloria Pascu este unul dintre jurnaliștii care publică articole pe site-ul stiripescurt.ro, acoperind o varietate de domenii, de la politică și justiție, la actualitate, lifestyle, știri externe sau sport, cu o experinta de peste 5 ani, în branșă.

Alte stiri de interes