Anticorpii după COVID-19 pot ataca, ulterior, țesuturi și organe sănătoase – STUDIU

Anticorpii produși de infecția cu Covid-19 ar putea ataca din greșeală, după un anumit timp, organele sănătoase, arată un studiu realizat de specialiștii de la Universitatea California, din San Francisco,

Studiul relevă faptul că după infectarea cu oronavirus supraviețuitorii mai au anticorpi, care pot ataca organismul la câteva luni după ce s-au recuperat. Anticorpii pot ataca din greșeală țesuturi și organe sănătoase. Acest lucru se poate întâmpla chiar dacă nu au fost grav bolnavi, potrivit unor noi descoperiri.

Dintre cei 177 de lucrători din domeniul sănătății care s-au recuperat în urma unor infecții confirmate cu SARS-CoV-2, toți aveau autoanticorpi persistenți. Printre aceștia, au existat cazuri de inflamații cronice și leziuni ale articulațiilor, pielii și sistemului nervos.

”În mod normal, nu ne-am fi așteptat să vedem o gamă atât de diversă de autoanticorpi crescuți la aceste persoane”, a declarat Susan Cheng de la Cedars-Sinai Smidt Heart Institute.

Ce se întâmplă cu celulele B

Efectele anticorpilor produși de „celulele B de memorie” ale sistemului imunitar împotriva variantei Omicron a Covid-19, deși slăbite, ar putea fi încă semnificative, consideră cercetătorii.

Odată ce organismul învață să recunoască SARS-CoV-2, fie în urma unei infecții, fie în urma unei vaccinări, celulele B generează noi anticorpi împotriva virusului, dacă nu există deja suficienți anticorpi circulând în sânge care să-l neutralizeze.

Într-un studiu publicat pe bioRxiv înainte de a fi revizuit de către colegi, cercetătorii au analizat puterea a peste 300 de anticorpi produși de celulele B de memorie obținute de la voluntari vaccinați, inclusiv de la unii care au avut o infecție anterioară cu SARS-CoV-2.

„Omicronul pare să se sustragă unei părți foarte mari din fondul de celule B de memorie”, au declarat cercetătorii, adăugând că „pare să fie totuși recunoscut eficient de 30% din totalul anticorpilor și de aproape 10% din toți anticorpii neutralizanți puternici”, au declarat Matthieu Mahevas și Pascal Chappert de la Universite de Paris, pentru prea americană.

Capacitatea robustă a celulelor B de memorie de a prolifera și de a produce anticorpi ar putea compensa „în mai puțin de două zile” eficacitatea redusă a acestor anticorpi, speculează ei.

În combinație cu alte componente ale sistemului imunitar, în special cu celulele T, efectele celulelor B ajută probabil să explice de ce majoritatea persoanelor vaccinate care sunt infectate nu se îmbolnăvesc suficient pentru a necesita spitalizare, au mai declarat ei.