Când se trezi dimineață, Bunuțul băgă de samă că ceva prinse a străpunge ceriul și se ițea, coloșa, de-a dreapta împărăției.
– Ce’asta, Petrică?, tună Preamarele…
Abia trezit din somn, Petre își sumecă de doua ori turul pantalonilor pijamalei, căci tocmai ținuse o dietă keto și mai dăduse câteva kile jos, și se scarpină a mirare în barbă!
– Nu știu, Doamne! Asară nu era aici!
Se uitară amândoi uimiți, nici unul dintre ei nu ținea minte să se fi eliberat nici o țidulă de construcție și totuși, iată, în fața lor, o diiiitamai minunăția de turn. Hai, poate dacă era numai turnul, mno, mai treacă-meargă, dar din el se auzea o hărmălaie de nedescris și asta chiar îl enervă la culme pe Ăl Mare.
– Băi, ia liniște! tună Bunuțul.
– Ce-i harabaia asta construită în grădina mea și, mai ales, ce-i cu larma asta?
– Poi, să vezi, Doamne! Băieții ăștia din Babilon s-au gândit că ar fi frumos și interesant să ne apropiem de cele sfinte și implicit de Mata și au purces la a construi ist turn. Am pornit la ispravă numa’ câțiva, care cu mistrii, care cu scăricele, care cu năsâp, da’ pân la urmă ne-am adunat de pis’tăt locu’, di tăti neamurili.
– OK, OK, da’ zarva asta ce-i?
– Apă’, ce să fie Boss, iaca nu ne mai înțălegim! Că fiecare o venit cu graiul lui șî amu îi tărăboi mare.
– Ihaaaaaa, apu iaca di asta nu mai am io pohtă! De tărăboiul vostru! Ia atenție toată lumea aici!
– Tu, de unde ești, zise Domnucu, împungând aerul cu deștu’ înspre un fecior cu o pălărie fistichie și pantalonași scurți.
– Io mi-s austriac, Doamne!
– Bun! Ia de aicișa valsurile și ștrudelele astea și până în Alpi să nu te mai oprești!
– Tu, tu ăla de parcă ești apretat, tu de unde-mi vii?
– Din Jărmania, Mărite!
– Bun! Dă straița! Na! Bagă acolo Mercedesul ăsta, Beemveul și na și Audili, că ș-așa am prea multe în parcul auto. Auviderzin!
– Tu!… da, da, ăla bronzatu’?!
– Io, Pașă-s fiu de beduin…
– Da, da… OK, hai ca m-am prins! Arabia, așa-i? Ia de aici cămilele astea, ia și năsâpu’ înapoi să nu mai aibă nebunii iște cu ce construi.
– Tu, da bre, tu ăla cu ochii tăieți!
– Iooooo, mărite Shoguuun….
– Gata, te-am citit! Tu pari disciplinat și muncitor, nu tre’ să-ți dăruiesc eu prea multe că oricum știi tu să faci destule. Ia florile astea de cireș, ia și samuraii ăștia și mergi liniștit în arhipelagul tău!
Așa, mai departe!
– Ăla micu’ și-agitatu’ de colo, care-i treaba cu tine?
– Buona Giornata, Capo di Tutti Capi, prima di tutto…
– De-ajuns, tună Bătrânul! Ia rotocolul ăsta de pizza, ia și Fiatul ăsta că oricum numa’ tu încapi în el și ia și te du și nu mai fă tarantele.
– Ăla șmecheru’ , în blugi și cu pasca aia de pălărie pe cap…
– Mmmmmm, ummmmm, mmmm…
– Nu înțeleg nic’ din ceea ce zici, ia de aici vacile astea, ia și ceva petrol și mergi de-ți paște cirezile pe pământul oamenilor ceia.
– Ia, stai, tu ăla aburitu’, da, tu! Pune întâi odăjdiile alea jos că nu-s ale tale și hai încoa! Tu de unde ești?
– Deci, în primul și în primul rând, eu am fost primul aici..
– Stop! Lasă-mă să ghicesc… pui de dac! Am ghicit? Ia să vezi ce frumos am pentru tine! Ține poala! Ia d’aci: buuuuulz, mââânz, mazăăăre, zarzăreee, buburuuuzeee…
– Da’ cum, Doamne? La toți ăilalți le dai ba mașini, ba pământ, ba bogății, ba înțelepciune, numai mie de astea, mărunte?
– Băiete, ție oricum nu contează ce-ți dau! Pot să-ți dau toata bogăția lumii și tot o să te plângi că nu-ți ajunge, pot sa-ți dau toată întelepciunea omenirii și n-o să te deștepți, de altfel pot să-ți dau orice și tot n-o să fii mulțumit. Ți-am dat și eu ce-a mai rămas.
Oricum, orice ar fi tot strici, pierzi sau vinzi!
– Poi, Doamne, și eu ce-o să fac, cum o să mă descurc?
– TE DESCURCI TU!… tună Domnul și se întoarse îngândurat la treburile lui.
Comenteaza cu profilul facebook