Florin Cîţu a prezentat, joi, la încheierea mandatului, bilanţul activităţii Guvernului pe care l-a condus ca premier.
Printre realizări se numără obţinerea celei mai mare creştere a PIB din Uniunea Europeană, România situându-se între primele state din UE ca revenire economică, adoptarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă sau măsurile „Fără taxe noi” şi menţinerea deschisă a economiei.
„Florin Cîţu a preluat mandatul în fruntea Executivului în decembrie 2020, mandat în care a reuşit să obţină cea mai mare creştere a Produsului Intern Brut din Uniunea Europeană, România situându-se între primele patru state din UE ca revenire economică. Dezideratul Guvernului Cîţu a fost obţinerea unei creşteri economice bazată pe investiţii, şi mai puţin pe consum, astfel încât creşterea să fie una sustenabilă. În paralel, reformele au fost o prioritate a Guvernului condus de premierul Florin Cîţu, iar adoptarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă garantează asigurarea unei temelii pentru dezvoltarea şi modernizarea României.
În total, PNRR prevede 64 de reforme şi 107 investiţii în toate domeniile, ţara noastră urmând să beneficieze de 29,2 miliarde de euro. În această perioadă au fost implementate cele mai multe măsuri de digitalizare a administraţiei publice din ultimii 30 de ani. „Fără taxe noi” şi menţinerea deschisă a economiei sunt alte angajamente respectate de premierul Florin Cîţu, măsuri care au asigurat predictibilitate pentru mediul de afaceri.
Guvernul Cîţu a reuşit, în ciuda condiţiilor restrictive impuse de persistenţa crizei din sănătate, să îşi îndeplinească angajamentul de a începe consolidarea fiscală. Execuţia bugetară la 10 luni a condus la un deficit al bugetului de puţin peste 4%, faţă de ţinta de 7,13% pentru întregul an. Cifrele preliminare pentru 11 luni indică o creştere marginală a deficitului, ceea ce lasă un spaţiu fiscal foarte mare pentru ultima lună din an”, arată documentul.
Bilanţul aminteşte de creşterea economică, dar şi de „schimburile internaţionale de bunuri au început să se intensifice, astfel că în primele 9 luni ale anului 2021 exporturile de bunuri (FOB) ale României au înregistrat o majorare cu 21,7% faţă de perioada corespunzătoare a anului 2020 şi au însumat valoarea de 54,5 mld. euro, în timp ce importurile de bunuri (CIF) s-au ridicat la o valoare de 71,3 mld. euro, cu 23,2% în creştere faţă de perioada similară a anului 2020”.
De asemenea, bilanţul menţionează rata şomajului în România care „se menţine la un nivel semnificativ mai redus faţă de media UE, fiind consemnată o recuperare pronunţată a locurilor de muncă pierdute anul trecut în contextul crizei sanitare”.
„Creşterea accelerată a preţurilor de consum nu afectează doar România, ci este o problemă globală. Deşi inflaţia atinge valori tot mai ridicate în România, evoluţia este una regională, cu presiuni similare asupra preţurilor: în principal perturbări pe lanţurile de aprovizionare, precum şi costuri mai ridicate ale energiei. În România, contribuţia preţurilor aflate în afara sferei de influenţă a politicii monetare (volatile-legume, fructe, ouă, combustibili; administrate; tutun şi alcool; energie electrică şi gaze naturale) explică peste 50% din dinamica inflaţiei în primele 10 luni ale anului (în octombrie ajungând să explice 72%). Prognozele indică o decelerare a preţurilor în cursul anului viitor, ca urmare a diminuării distorsiunilor pe lanţurile de aprovizionare la nivel global, dar şi pe fondul unui efect de bază ridicat din acest an”, mai indică documentul.
Cabinetul Cîţu nu a introdus noi taxe
Guvernul condus de Florin Cîţu şi-a luat angajamentul de a nu introduce taxe noi în mandatul său, iar promisiunea a fost respectată, mai arată sursa citată.
„În plus, Executivul Cîţu a corectat măsurile cu impact economic negativ asupra mediului economic intern şi asupra puterii de cumpărare a populaţiei.
Printre acestea: a fost eliminată supra-accizei la carburanţi; a fost eliminată supra-impozitării contractelor de muncă cu timp parţial (part-time); a fost eliminat sistemului ineficient şi birocratic al plăţii defalcate a TVA (split TVA); au fost eliminate măsurile anti-economice promovate de Guvernul anterior prin: eliminarea supra-taxării unor sectoare precum comunicaţiile, sectorul financiar-bancar, sectorul energetic, a acelor condiţii pentru administratorii pilonului II de pensii şi desfiinţarea fondului de dezvoltare şi investiţii”, conform documentului.
De asemenea, a fost luată măsura scutirii de la plata impozitului specific domeniului HORECA până la finalul anului şi a fost reintrodus şomajul tehnic pentru angajaţi, în contextul pandemiei.
Tot până la finalul anului, a fost prelungit programul IMM Invest, program care include şi Agro IMM Invest. Guvernul Cîţu a introdus sistemul E-FACTURARE pentru mediul de afaceri. Un sistem care va aduce venituri mai mari la buget şi transparenţă în cheltuirea banilor publici.
Execuţia la 10 luni arată consolidarea fiscală
Guvernul Cîţu şi-a încheiat mandatul cu o execuţie la 10 luni cu un deficit de 4,03% din PIB, faţă de deficitul de 7,01% din PIB înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020.
Execuţia la 10 luni arată că încasările veniturilor din economie au crescut cu 43,1 miliarde lei mai mult faţă de perioada similară a anului 2020, şi cu 38,1 miliarde lei faţă de 10 luni 2019.
„Cheltuielile pentru investiţii au fost pe primele 10 luni în sumă de 38,19 mld lei, în creştere cu 7,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în sumă de 35,47 mld lei, mai mult de 50% fiind finanţate proiectele din europene. Plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 11,36 mld lei. Cheltuielile de personal au însumat 91,84 mld lei, în creştere cu 1,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,7% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 70,35 milioane lei, precum şi alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicaţi în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 2 miliarde lei”, potrivit sursei menţionate.
Consolidarea fiscală a fost realizată fără creşteri de taxe, pe baza unei colectări îmbunătăţite prin conformare voluntară, ceea ce demonstrează că o atitudine prietenoasă faţă de mediul de afaceri este şi în beneficiu statului, mai spune documentul.
Colectarea veniturilor bugetare
Printre realizări sunt menţionate şi veniturile bugetare colectate.
Astfel, în primele 10 luni ale anului 2021, ANAF a colectat venituri bugetare nete de 253,43 mld lei, mai mari cu 18% faţă de 2020, respectiv cu 14% faţă de 2019, ceea ce reprezintă 40 mld. lei în plus faţă de 2020 şi respectiv 31,5 mld. lei mai mult decât în 2019, în condiţiile în care TVA rambursat este mai mare cu 5 mld. lei decât în 2019.
Bilanţul complet poate fi accesat AICI.
Comenteaza cu profilul facebook