Comisia de la Veneţia – avertisment privind LEGILE JUSTIȚIEI

Aspecte ale celor trei legi ale justiţiei pot submina independenţa magistraţilor români, avertizează Comisia de la Veneţia.


Unele aspecte importante introduse de legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, de legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi de legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în special ţinând cont de efectul lor cumulativ în contextul politic complex care predomină în prezent în România, ar putea submina independenţa judecătorilor şi a procurorilor români şi încrederea publicului în sistemul judiciar, arată Comisia de la Veneţia într-o opinie privind amendamentele la legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi la legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, opinie adoptată vineri şi publicată luni integral pe site-ul său.

”Potrivit autorităţilor române, procesul de reformă a fost necesar şi a fost desfăşurat pentru a oferi răspunsuri la problemele existente şi la nevoile sistemului judiciar şi pentru a-l adapta la noile realităţi sociale. Amendamentele propuse au avut drept scopuri consolidarea independenţei judecătorilor, prin separarea carierelor judecătorilor şi ale procurorilor, dar şi sporirea eficienţei şi a responsabilităţii sistemului judiciar. Unele schimbări au fost necesare pentru a pune în aplicare o serie de decizii ale Curţii Constituţionale a României”, se menţionează în opinia Comisiei de la Veneţia.

Procesul legislativ a avut loc într-un context marcat de un climat politic tensionat, afectat puternic de rezultatele eforturilor ţării de a combate corupţia, cu o controversată şi dezbatere legate de aspecte sensibile atât pentru continuarea eforturilor României în acest domeniu, cât şi pentru funcţionarea independentă a sistemului său judiciar. Pe de o parte, există relatări despre cazuri de presiuni şi intimidări la adresa judecătorilor şi a procurorilor, inclusiv din partea unor politicieni de rang înalt şi prin campanii media; pe de altă parte, presupuse cazuri de abuz din partea unor magistraţi români, în special procurori, au condus la punerea sub semnul întrebării a metodelor folosite în combaterea corupţiei.

”De asemenea, în urma recentei dezvăluiri a protocoalelor de cooperare semnate de Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi instituţii judiciare, au fost ridicate întrebări despre impactul unei asemenea cooperări asupra independenţei instituţiilor judiciare şi asupra măsurilor de salvagardare necesare pentru a proteja sistemul judiciar în faţa interferenţei nejustificate. În acelaşi timp, procesul legislativ, care s-a dovedit a crea divizări în societatea românească, a fost criticat în absenţa unor consultări incluzive şi eficiente”, notează Comisia de la Veneţia.

Având în vedere urgenţa subiectului, dar şi complexitatea schimbărilor introduse de cele trei proiecte legislative şi amendarea lor repetată în timpul procesului legislativ, această opinie se ocupă doar de anumite aspecte, controversate, ale proiectelor. Sunt propuse o serie de îmbunătăţiri, precum rolul exclusiv al CSM în numirea şi revocarea judecătorilor de rang înalt sau separarea luării deciziilor, cu privire la chestiuni privind judecătorii şi procurorii, în interiorul CSM. Totuşi, aşa cum s-a subliniat în prezenta opinie, există aspecte importante introduse de cele trei proiecte legislative, în special ţinând cont de efectul lor cumulativ în contextul politic complex care predomină în prezent în România, care ar putea probabil submina independenţa judecătorilor şi a procurorilor români şi încrederea publicului în sistemul judiciar.

”Acestea includ în particular regulile propuse care afectează independenţa procurorilor, precum noul sistem de numire şi destituire a procurorilor-şefi şi rolul Ministerului Justiţiei în această privinţă. Motive speciale de îngrijorare sunt legate de limitarea libertăţii de exprimare a magistraţilor şi prevederile referitoare la răspunderea judecătorilor, noua secţie pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi, precum şi dispoziţiile care slăbesc rolul CSM de garant al independenţei sistemului judiciar. ”Comisia de la Veneţia notează că două recente ordonanţe de urgenţă tratează probleme de care se ocupă actuala opinie. Deşi o primă ordonanţă, adoptată pe 10 octombrie 2018, stabileşte cadrul pentru noua secţie pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi în interiorul sistemului judiciar, pe care Comisia o consideră problematică pentru independenţa sistemului judiciar, decizia de a amâna, până la 1 ianuarie 2020, intrarea în vigoare a schemei de pensionare anticipată a magistraţilor (printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată de guvern pe 15 octombrie 2018), este un pas pozitiv, oferind timp parlamentului să reconsidere această schemă. Comisia nu a examinat alte părţi ale acestei ordonanţe şi îşi menţine poziţia în această privinţă”, relevă opinia Comisiei de la Veneţia.

Deşi în urma criticilor şi a unei serii de decizii ale Curţii Constituţionale au fost aduse unele îmbunătăţiri la cele trei proiecte legislative, ar fi periculos să nu se vadă faptul că, împreună, aceste instrumente ar putea avea drept rezultat presiuni asupra judecătorilor şi a procurorilor şi, în cele din urmă, ar submina independenţa sistemului judiciar şi a membrilor săi, cuplat cu dispoziţiile privind pensionarea anticipată, cu consecinţe negative pentru combaterea corupţiei. ”De aceea, Comisia de la Veneţia le recomandă autorităţilor române să reconsidere sistemul de numire/destituire a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituţie legate de acest aspect, în vederea asigurării condiţiilor pentru un proces neutru de numire/destituire prin menţinerea rolului instituţiilor, precum preşedintele şi CSM, capabil să echilibreze influenţa ministerului justiţiei”, subliniază Comisia de la Veneţia.

De asemenea, autorităţilor române li se recomandă să elimine restricţiile propuse asupra libertăţii de exprimare a judecătorilor şi a procurorilor. O altă recomandare se referă la suplimentarea prevederilor legate de răspunderea materială a magistraţilor prin declararea explicită că, în absenţa relei credinţe şi/sau a neglijenţei crase, magistraţii nu sunt răspunzători pentru o soluţie care ar putea fi dezbătută de o altă instanţă. Comisia mai recomandă amendarea mecanismului de acţiune reparatorie într-o astfel de manieră încât acţiunea reparatorie are loc doar atunci când şi dacă răspunderea magistraţilor a fost stabilită prin procedură disciplinară. Comisia de la Veneţia le recomandă, de asemenea, autorităţilor române să ”reconsidere propunerea de creare a unei structuri separate pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori”. În această privinţă, o alternativă potrivită pare a fi recurgerea la procurori specializaţi, cuplată cu măsuri procedurale de salvgardare eficiente.

Autorităţilor de la Bucureşti li se mai recomandă să reexamineze, în vederea unei specificări mai exacte, motivele pentru revocarea membrilor CSM, să înlăture posibilitatea revocării membrilor aleşi ai CSM prin vot de neîncredere al adunărilor generale ale tribunalelor sau ale parchetelor (inclusiv pe calea petiţiei) şi să identifice soluţii care permit o participare mai eficientă, în activitatea CSM, a membrilor CSM aflaţi în afara sistemului judiciar. Comisia mai recomandă abandonarea definitivă a schemei de pensionare anticipată dacă nu se poate garanta că ea nu va avea un impact advers asupra funcţionării sistemului. În final, autorităţilor române li se recomandă să se asigure că măsurile propuse privind ‘screening’-ul magistraţilor se bazează pe criterii precizate clar şi cuplate cu măsuri de salvgardare adecvate şi cu dreptul la apel către o o instanţă, şi să identifice modalităţile de consolidare a mecanismelor de control asupra serviciilor de informaţii.

DISTRIBUIE

Comenteaza cu profilul facebook

Stiri din aceeasi categorie