România se poate confrunta în curând cu o nouă criză generală a imunoglobulinei, ce riscă să fie mai gravă decât criza de proporții din perioada 2017-2018, în timpul căreia au murit pacienți rămași fără tratament. Avertismentul a fost lansat de Florin Hozoc, CEO-ul Besmax Pharma Distribution (BPHD), principalul distribuitor de imunoglobulină de pe piața românească și singurul care nu a oprit livrările în timpul crizei de acum 3 ani.
La această dată, 11 spitale mari din România au rămas fără imunoglobulină și au făcut solicitări de urgență pentru a face rost de tratament, iar “cel puțin 3 copii în stare critică aveau nevoie de imunoglobulină și am făcut eforturi să ajungă imunoglobulina a doua zi dimineață, ca să poată să fie administrată“, a declarat Florin Hozoc.
Ministerul Sănătății a ignorat avertismentul
La începutul anului, BPHD a transmis o avertizare pe această temă către Ministerul Sănătății:
„La începutul anului 2021, am informat Ministerul Sănătății cu privire la riscul de discontinuitate în aprovizionarea spitalelor românești cu imunoglobulină umană normală cu administrare intravenoasă, în condițiile în care că majoritatea distribuitorilor de pe piața românească au redus treptat cantitățile livrate.
Din păcate, demersurile noastre de la începutul anului au fost ignorate până acum, iar ceea ce vedem astăzi este consecința acestui dezinteres pentru o problemă gravă, cu care România s-a mai confruntat în trecut, cu consecințe mortale pentru persoanele care au nevoie de tratament cu imunoglobulină”, anunță Florin Hozoc.
11 spitale fără imunoglobulină
Florin Hozoc a relatat că “de vreo lună, în fiecare săptămână ne sună spitale cu care nu avem contract, au contracte cu alți distribuitori care au câștigat licitații – pentru că contractele cu spitalele se câștigă prin licitații – și ne sună spitale care au contracte cu alți distribuitori care distribuie imunoglobulină și care dau negație, adică informează spitalul că nu mai au produse disponibile.Și, în acel moment, practic spitalul trebuie să facă o achiziție de urgență. Până acum erau 2-3 spitale pe săptămână care erau în această situație. Săptămâna trecută, în schimb, a fost absolut infernal, pentru că au fost 11 spitale în această situație. Iar unele dintre ele voiau să facă achiziție de urgență în condițiile în care ne spuneau că au deja pacienți și trebuie musai să ajungă cât mai repede imunoglobulina la ei. Noi le spuneam că aducem, dar este complicat, de exemplu, să aduc imunoglobulină la Constanța, în 5 minute sau… Au fost inclusiv spitale care au spus “trimitem noi mașină”. Dar nu este vorba de mașină, e o problemă de procedură – trebuie să facem procedura de negociere, vreau să fiu sigur că este totul ok.”
“Ideea este că toți spuneau același lucru: că au pacienți internați în stare gravă, majoritatea copii, aveau nevoie de imunoglobulină și distribuitorul cu care aveau contract îi notificase că nu mai are imunoglobulină disponibilă”, subliniază CEO-ul distribuitorului numărul 1 de imunoglobulină de pe piața din România.
Printre cele 11 spitale menționăm Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Clinic de Obstretică și Ginecologie Prof. Dr. Panait Sârbu, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii, „Marie S. Curie”, Spitalul Clinic de Copii „Dr Victor Gomoiu”, Spitalul de Pediatrie Ploiești, Spitalul Clinic Județean Constanța. ”Am reușit pentru moment să furnizăm cantitățile de imunoglobulină solicitate, dar e improbabil că vom reuși acest lucru și în perioada următoare, dacă rămânem, la fel ca și în 2017, singurul distribuitor care va livra spitalelor imunoglobulină umană normală cu administrare intravenoasă”, au transmis reprezentanții BPHD.
Problema globală: colectare insuficientă a plasmei
Florin Hozoc a mai explicat că ”există o problemă globală a plasmei umane, materia primă din care se fabrică imunoglobulina, în condițiile în care, de la debutul pandemiei COVID-19, s-a înregistrat o scădere cu 30% a colectării de plasmă normală la nivel mondial.
Precizăm în acest context că prețul maxim de decontare a imunoglobulinei, impus în România de autorități, este cu 30% mai mic decât prețul mediu din Uniunea Europeană, fiind cu peste 7% mai mic decât prețul de transfer solicitat de producători distribuitorilor români”
Criza de imunoglobulină se întâmplă din cauza faptului că la nivel mondial, colectarea de plasmă nu asigură necesarul pentru producția de imunoglobulină care să fie la nivelul cererii: “Acest lucru s-a văzut în toți anii din urmă, iar la nivel de Europa, situația este critică, pentru că Europa depinde într-o proporție mare de ce se colectează în Statele Unite și, de aceea, tot timpul producătorii își orientează vânzările în funcție de prețul pe care îl obțin”, explică Florin Hozoc.
Potrivit acestuia, “în momentul de față există doar imunoglobulina cu administrare intravenoasă, pe care o cumpărăm de la Kedrion, în condițiile în care Kedrion ne-a spus încă de la începutul anului că doar până în septembrie ne mai poate da imunoglobulină la prețul actual, după care este nevoit să crească prețul, pentru că a crescut prețul materiei prime, adică al plasmei. Iar noul preț pe care îl va solicita producătorul va fi cu 7% mai mare decât prețul maxim de deconare – adică ne pune în imposibilitatea de a livra. Lucru ăsta se întâmplă deja cu celelalte produse echivalente.”
“Și mai există imunoglobulină cu administrare subcutană, oferită de unul dintre producători, dar aceasta este administrată pacienților cu imunodeficiențe primare și nu poate fi administrată pacienților cu boli autoimune sau alte afecțiuni”, adaugă Florin Hozoc.
Ministerul Sănătății ar putea preveni criza. Soluții există, dacă se dorește
Specialistul în sănătate a oferit și două soluții pentru evitarea crizei de imunoglobulină:
“Rezolvarea pe termen scurt este flexibilizarea politicii de prețuri pentru aceste produse, care sunt produse cu risc major de discontinuitate, pentru că la nivel mondial, producția este mai mică decât cererea. Și atunci, trebuiau să ia decizia ca pentru aceste produse să se calculeze altfel prețul. Fie că spuneai să fie prețul mediu european. Dar în momentul în care tu ții să ai cel mai mic preț, e fapt prețul mediu al celor mai mici 3 prețuri din Uniunea Europeană, practic plasezi România în coada listei. O listă care oricum nu poate fi acoperită de către producători, pentru că ei au un deficit de producție. Și atunci, ești undeva în coada listei și, când se trage linia, ești sub linie, fiindcă ai un preț mai mic decât au ei să aibă producție să vândă”, spune principalul distribuitor de imunoglobulină de pe piața românească.
Prețul maxim de decontare a imunoglobulinei, impus în România de autorități, este cu 30% mai mic decât prețul mediu din Uniunea Europeană, fiind cu peste 7% mai mic decât prețul de transfer solicitat de producători distribuitorilor români.
Cealaltă soluție, spune Florin Hozoc, “pe care de asemenea o propun de cel puțin 5 ani de zile foarte apăsat, este soluția pe care o practică în momentul de față Cehia și Ungaria în special, care au deschis colectarea de plasmă către fabricarea de medicamente, iar producătorilor li se dă dreptul să colecteze plasmă de la donatori din respectivele țări cu condiția să se asigure necesarul de medicamente fabricate din plasmă la cele mai mici prețuri. Ungaria chiar are cel mai mic preț din Europa în momentul de față. Și nu are niciun fel de problemă cu asigurarea imunoglobulinei sau a altor medicamente derivate din plasmă, ba dimpotrivă, este unul dintre cei mai mari exportatori de plasmă raportat la populația pe care o are.”
Comenteaza cu profilul facebook