Peste jumătate dintre clădirile în care funcţionează spitalele aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii sunt mai vechi de 60 de ani, unele dintre ele fiind construite acum mai bine de un secol. Cu toate acestea, în ultimii nouă ani Ministerul a direcţionat 75% dintre fondurile investite către aparatură medicală, şi nu către reabilitarea imobilelor, deşi unele riscă să cadă la un cutremur, fiind încadrate în clasa I de risc seismic. În plus, fondurile au fost alocate netransparent şi fără criterii, se arată într-un raport de audit realizat anul trecut de Curtea de Conturi a României.
Imobilele în care funcţionează spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii sunt vechi, iar aproape un sfert din suprafaţa utilă aferentă acestora a fost încadrată în diverse clase de risc seismic. Informaţia a fost făcută publică de către Curtea de Conturi, în urma unui audit realizat în cursul anului trecut şi care a vizat performanţele manageriale în spitalele Ministerului.
Astfel, analiza realizată pentru perioada 2014-2021 de Curtea de Conturi asupra infrastructurii existente la nivelul spitalelor ministerului arată că peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având şi peste 100 de ani, iar „aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeţei utile aferente unităţilor sanitare din subordinea ministerului, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic”.
Conform auditorilor, două unităţi sanitare – Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului “Alessandrescu-Rusescu” şi Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă “Sf. Spiridon” Iaşi – au în administrare 10 clădiri încadrate în clasa de risc seismic I, în care specialiştii includ clădirile care riscă să se prăbuşească în caz de cutremur.
Nici în ceea ce priveşte siguranţa în caz de incendiu, situaţia în spitalele Ministerului Sănătăţii nu este mai bună.
„46% dintre unităţi nu sunt autorizate ISU, deficienţele importante regăsite la majoritatea unităţilor sanitare controlate vizând: funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu; neasigurarea echipării construcţiilor cu mijloace de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu sau nefuncţionarea acestora la parametrii la care au fost proiectate; neorganizarea corespunzătoare a activităţii de apărare împotriva incendiilor, în special pe aspecte ce privesc evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu; capacitatea redusă de salvare a pacienţilor care nu se pot evacua singuri din cauza lipsei personalului medical (medici şi asistente), în special din turele de noapte”, sunt concluziile raportului Curţii de Conturi, făcute publice sâmbătă.
Totodată, auditorii au constatat că 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din reţeaua Ministerului Sănătăţii au fost destinate cumpărării de aparatură medicală şi doar 25% dintre acestea au fost pentru construcţii, modernizări, consolidări, reparaţii capitale ale clădirilor.
”Cu toate că, potrivit prevederilor legale în vigoare, Ministerul Sănătăţii este autoritatea publică desemnată să efectueze achiziţii centralizate, în perioada 2014 – 2021 au fost efectuate achiziţii centralizate doar pentru două tipuri de dotări necesare unităţilor sanitare, respectiv echipament medical de screening auditiv şi incubatoare medicale pentru nou născuţi”, relevă documentul.
Astfel, auditul arată că aproximativ 53% din totalul celor 58 de spitale au raportat că deţin echipamente de imagistică medicală (CT şi/sau RMN), în anul 2021 numărul unităţilor sanitare care deţin echipamente de tip CT şi/sau RMN, crescând, comparativ cu 2014. Concret, numărul de aparate computer tomograf din spitalele Ministerului a crescut cu 84 %, iar numărul de aparate pentru RMN a crescut cu 114%.
„Alocarea fondurilor pentru investiţii nu este una transparentă, nefiind identificată o procedură privind criteriile de alocare a acestora.
„În ceea ce priveşte gestionarea infrastructurii spitaliceşti, Curtea de Conturi recomandă crearea unei platforme integrate, cu acces pe nivel de competenţă, care să cuprindă evidenţa echipamentelor de imagistică medicală şi care să constituie baza analizei investiţiilor viitoare în echipamente de acest fel. De asemenea, auditorii publici externi recomandă ca alocarea fondurilor pentru investiţii să se realizeze în mod transparent, prin utilizarea unei proceduri privind criteriile de alocare a acestora”, a concluzionat Curtea de Conturi.
Comenteaza cu profilul facebook