Deficitul bugetar s-a redus în primele şase luni din acest an cu 1,65 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 2% din PIB, comparativ cu 3,64% din PIB în intervalul ianuarie – iunie 2025, pe fondul temperării cheltuielilor curente, al creşterii colectării şi absorbţiei de fonduri europene, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor.
“Execuţia bugetului general consolidat la 30 iunie 2026 s-a încheiat cu un deficit de 2% din PIB, o scădere de 1,65 puncte procentuale faţa de deficitul de 3,64% din PIB, înregistrat în primele şase luni ale anului 2025. Astfel, în termeni nominali, deficitul bugetar s-a diminuat cu aproape 28,8 miliarde lei, situându-se la 41,03 miliarde lei, faţă de nivelul de 69,80 miliarde lei înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, confirmând continuitatea procesului de consolidare fiscal-bugetară”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor, transmis AGERPRES.
Potrivit ministrului interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează că planul de consolidare fiscală produce rezultate şi România îşi respectă angajam entele.
“Execuţia bugetară la şase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch şi Moody’s. Reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează că planul de consolidare fiscală produce rezultate şi că ne respectam angajamentele. Dar nu avem motive de relaxare: menţinerea calificativului de investiţii depinde de continuarea acestei direcţii, de finalizarea PNRR şi de stabilitatea politică. Credibilitatea se construieşte prin rezultate şi se păstrează prin consecvenţă. România nu îşi permite niciun pas înapoi în această perioadă”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Veniturile totale au însumat 342,52 miliarde lei în prima jumătate a anului 2026, marcând o creştere de 10,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,46 puncte procentuale, susţinute atât de veniturile fiscale, cu precădere TVA, impozit pe salarii şi venit şi impozite şi taxe pe proprietate, cât şi de atragerea fondurilor europene.
Impozitul pe salarii şi venit a generat încasări de 33,71 miliarde lei, o creştere de 11,1%. Această dinamică a fost susţinută de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende, de 29,9%, pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora.
Totodată, o evoluţie însemnată a fost înregistrată şi în cazul încasărilor aferente Declaraţiei unice, de 21,0%.
Creşterea veniturilor din impozitul pe salarii, de 5,8%, peste dinamica fondului de salarii din economie, de +3,1%, a fost influenţată de efectul de bază generat de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din construcţii, agricultură, industria alimentară şi IT.
Contribuţiile de asigurări au totalizat 110,86 miliarde lei, în creştere cu 7,1%, depăşind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluţia reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum şi încasările aferente Declaraţiei unice, subliniază MF.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 18,97 miliarde lei, consemnând o creştere de 10,1% comparativ cu anul trecut, susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici, de 12,5% an/an, impulsionate de încasările din luna iunie, de 17,5%, reprezentând în principal plăţile pentru definitivarea impozitului aferent anului 2025.
Încasările nete din TVA au fost de 74,14 miliarde lei, în creştere cu 25,1% comparativ cu anul 2025. Rezultatul a fost influenţat de avansul încasărilor brute din TVA, de +21,6% an/an, pe fondul modificării cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025. Concomitent, restituirile de TVA au crescut la 18 miliarde lei, faţă de 16,41 miliarde lei în perioada ianuarie – iunie 2025, o majorare de 9,7%, menţinându-se consecvenţa de a sprijini mediul de afaceri prin restituirea la timp a sumelor cuvenite.
“Creşterea încasărilor din TVA şi contribuţii sociale arată consolidarea bazei fiscale şi eficientizarea colectării într-un context economic caracterizat de ajustări structurale”, susţine MF.
Veniturile din accize au însumat 23,25 miliarde lei, consemnând o creştere de 5,9% (an/an), fiind susţinute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice, de 13,9% an/an.
Veniturile nefiscale au însumat 24,13 miliarde lei, consemnând o contracţie de 15,9%, influenţată parţial de efectul de bază reprezentat de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025, venituri din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei, conform Legii nr. 9/2025.
Sumele rambursate de Uniunea Europeana în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 30,29 miliarde lei, în creştere cu 20,8%, comparativ cu 2025, această accelerare confirmând faptul că finanţările europene reduc presiunea asupra resursei naţionale şi garantează susţinerea marilor proiecte publice.
“Un semnal extrem de important pentru economia reala este creşterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Această creştere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectăm lichiditate imediată în companiile româneşti, eliminăm blocajele din lanţurile comerciale şi le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie”, a adăugat Nazare.
Potrivit MF, cheltuielile totale s-au redus substanţial de la 19,85% la 18,66%, ca pondere în PIB, înregistrând o scădere cu 1,19 puncte procentuale (an/an).
În termeni nominali, acestea au însumat 383,55 miliarde lei, în uşoară creştere, de 0,8%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat pe temperarea cheltuielilor curente ale statului, protejând integral ritmul investiţiilor publice şi absorbţia fondurilor din PNRR şi din Cadrul Financiar Multianual.
Cheltuielile de personal au fost de 82,11 miliarde lei, în scădere cu 3,3 miliarde lei faţă de primele şase luni din 2025, reducerea fiind determinată de limitarea sporurilor şi de măsurile de temperare salarială din perioada 2025 – 2026, ponderea acestora în PIB scăzând de la 4,5% la 4%.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au totalizat 49,42 miliarde lei, în creştere cu 8,6%, evoluţie determinată în principal de plăţi mai mari destinate domeniului sănătăţii.
Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 29,37 miliarde lei, cu 4,14 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând un nivel de 1,4% din PIB.
În ceea ce priveşte cheltuielile cu asistenţa socială, acestea au fost de 126 miliarde lei, în scădere cu 0,5% comparativ cu semestrul I din 2025, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025. Acestea au inclus şi compensările suportate de bugetul de stat pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale ale populaţiei, în sumă de 104,30 milioane lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au însumat 6,7 miliarde lei, reprezentând în principal subvenţii pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli şi schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici, de 190,79 milioane lei.
Alte cheltuieli au fost de 6,82 miliarde lei, în scădere cu 2,19 miliarde lei faţă de perioada similară a anului trecut, cuprinzând burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile şi titlurile de plată emise de ANRP.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au atins 37,17 miliarde lei, acoperind proiectele din cadrele financiare 2014 – 2020 şi 2021 – 2027, subvenţiile agricole, Fondul pentru Modernizare şi PNRR.
Cheltuielile pentru investiţii, cheltuieli de capital şi programe de dezvoltare au înregistrat un avans semnificativ, de la 50,44 miliarde lei la 59,96 miliarde lei, fiind cu 9,52 miliarde lei mai mari. Din această sumă, 70,94% reprezintă investiţii finanţate direct din fonduri europene nerambursabile şi componentă de împrumut a PNRR.
“Structura investiţiilor arată o orientare decisivă către sursele comunitare: plăţile pentru proiectele din fonduri externe nerambursabile, cadrul 2021 – 2027 şi PNRR – granturi şi împrumuturi, au fost în primele şase luni cu 15,32 miliarde lei, cu 56,32% mai mari decât în perioada similară din 2025. Această accelerare puternică a finanţării europene a compensat scăderea investiţiilor din surse naţionale, scădere cu caracter tehnic, determinată de efectul de bază excepţional din primele luni ale anului 2025, când au fost achitate obligaţii restante pe programe naţionale, recapitalizarea Companiei Naţionale Carpatica Feroviar SA şi plăţi specifice în domeniul apărării”, se mai arată în comunicat.
Comenteaza cu profilul facebook