Echipamentele de plasmafereză ar putea fi retrase. România, pe ultimul loc în UE la colectarea de plasmă. Raport oficial după 9 luni de luptă cu sistemul

Echipamentele de plasmafereză ar putea fi retrase. România, pe ultimul loc în UE la colectarea de plasmă. Raport oficial după 9 luni de luptă cu sistemul
Echipamentele de plasmafereză ar putea fi retrase. România, pe ultimul loc în UE la colectarea de plasmă. Raport oficial după 9 luni de luptă cu sistemul

De la debutul colectării de plasmă convalescentă în țara noastră – în 2020, în urmă cu nouă luni – în România sunt aproape 10.000 de donatori de plasmă cu anticorpi și 1.250 de pacienți salvați cu ajutorul acestei terapii.

Mai exact, conform raportului publicat de portalul covidplasma.ro, cu sprijinul Besmax Pharma Distribution, firma care a susținut recoltarea de plasmă cu anticorpi, 9.658 de persoane (foști pacienți cu COVID-19) au donat plasmă convalescentă în țara noastră începând cu prima donare, care a avut loc pe 26 aprilie 2020.

În perioada celor aproape nouă luni de la debutul donării de plasmă convalescentă și până la data celei mai recente centralizări (26 aprilie 2020 – 15 ianuarie 2021), au fost colectate aproape 15.000 de doze de plasmă convalescentă, iar 1.246 de pacienți internați au primit tratamentul cu plasmă convalescentă și au fost ulterior externați.

Din cauza organizării defectuoase a procesului de donare, a lipsei de echipamente de plasmafereză și a lipsei de implicare la nivelul unor centre de transfuzie sanguină, raportul estimează că circa 20.000 de donatori de plasmă convalescentă au fost pierduți, ceea ce înseamnă că cel puțin 20.000 de foști pacienți cu COVID-19 au încercat, dar nu au reușit să doneze plasmă convalescentă.

”În total, conform estimărilor covidplasma.ro, au fost pierdute circa 174.000 de doze de plasmă convalescentă. Astfel 43.000 doze au fost pierdute din cauză că nu folosim echipamente de plasmafereză la donarea de plasmă, respectiv încă 126.000 de doze nu au fost colectate de la cei peste 20.000 de români care nu au putut dona, deși au dorit asta și îndeplineau condițiile”, se arată într-un comunicat.

Este important de menționat că de la fiecare donator român s-au colectat în medie 1,5 doze de plasmă convalescentă – un randament scăzut, ce se explică prin utilizarea pe scară largă a donării de plasmă prin metoda veche a donării de sânge, din care se extrage prin centrifugare o doză de plasmă. Prin comparație, în țările europene aflate în topurile colectării de plasmă convalescente, media este de 6,3 doze de plasmă convalescentă colectată de la fiecare donator.

Și totuși se poate!

Există, din fericire, și zone fruntașe la colectarea de plasmă convalescentă. În top se află Bucureștiul, urmat de județele Argeș, Arad, Iași, Prahova, Hunedoara, Brașov, Buzău și Galați. În centrele de transfuzie din Capitală și din aceste 8 județe s-a colectat circa 63% din întreaga cantitate de plasmă convalescentă colectată în România.

În ceea ce privește randamentul colectării de plasmă convalescentă (numărul de doze colectate la 100 de cazuri COVID-19), pe primul loc se află județul Buzău, urmat de județele Arad, Hunedoara, Argeș și Sălaj. Bucureștiul, deși a colectat cel mai mare număr de doze de plasmă convalescentă din România, este pe locul 18 în clasamentul eficienței colectării.

Cele mai multe doze de plasmă convalescentă au fost distribuite spitalelor din București (1.155 de doze), urmate de cele din județele Hunedoara, Arad, Constanța și Timiș. Din punctul de vedere al eficienței distribuirii, cel mai bine stau județele Hunedoara, Buzău, Arad, Olt și Caraș-Severin.

Există în același timp o serie de cifre statistice care arată că statul român nu încurajează așa cum ar trebui procesul donării de plasmă convalescentă.

Statul român, refractar la soluțiile moderne

Astfel, conform unui sondaj covidplasma.ro, realizat în perioada 5-10 ianuarie 2021, doar 21% dintre românii care au dorit să doneze plasmă convalescentă au putut să facă acest lucru. Restul au fost refuzați, n-au fost contactați de centrul de transfuzie, n-au fost programați ori au ajuns să renunțe la donare din cauza birocrației din sistemul sanitar.

De asemenea, 48% dintre donatorii de plasmă convalescentă spun că au trebuit să-și plătească testele medicale pentru a putea dona plasmă (fie test de anticorpi, fie test PCR, fie ambele), deși prevederile UE spun că aceste teste ar trebui să fie plătite de către stat.

Conform sondajul menționat, majoritatea românilor donatori de plasmă sunt deschiși la ideea de a dona plasmă și în centre de donare care nu aparțin statului. Astfel, 44% dintre donatori spun că ar dona în centre de donare aparținând unor organizații neguvernamentale, iar 38% dintre donatori spun că ar dona în centre private de donare, în timp ce doar 18% spun că ar dona doar în centre de donare ale statului.

Echipamentele de plasmaferază ar putea fi retrase

Echipamentele și consumabilele pentru colectarea de plasmă convalescentă, folosită în tratamentul Cobid-19, au fost donate de firma Besmax Pharma Distribution. Dintr-un total de 50 de aparate oferite GRATUIT, Ministerul Sănătății a aprobat cu chiu cu vai 3 bucăți, dar prin efortul CEO-ului firmei, Florin Hozoc, au fost instalate 26 de aparate.

Veștile nu sunt prea bune, având în vedere dezinteresul decidenților din minister pentru orice donație, chiar dacă aceasta ar conduce la salvarea de vieți omenești. Unele echipemente deja instalate ar putea fi retrase sau relocate:

”Ne-am cam pierdut timpul bătând într-un perete, doar pentru că am sperat să-l transformăm într-o ușă. Raportul covidplasma.ro a fost publicat după nouă luni de muncă, timp în care am încercat să ajutăm statul să colecteze mai multă plasmă convalescentă. Peste 1200 pacienți români au fost salvați, mare parte dintre ei fiind în stare severă sau critică în momentul în care au primit plasmă.

Săptămâna viitoare vom lua o decizie cu privire la retragerea echipamentelor din acele centre de transfuzie care nu le utilizează eficient. Echipamentele retrase vor fi instalate în centrele de transfuzie care au colectat cele mai multe doze de plasmă convalescentă”, ne-a declarat Florin Hozoc.

Plasma salvează vieți

Autoritățile din Marea Britanie au decis, în urmă cu o săptămână, să continue colectarea și administrarea de plasmă convalescentă. Dr. Gail Miflin, director medical pentru NHS Blood and Transplant, a declarat:

“Plasma convalescentă este o resursă prețioasă și întreaga lume se concentrează acum asupra tratamentului precoce, înainte de deteriorarea organelor și de spitalizare. Anticorpii opresc virusul, nu tratează daunele cauzate de acesta. Există dovezi internaționale emergente că utilizarea timpurie va fi eficientă, în câteva ore sau zile de la diagnostic, mai degrabă decât atunci când virusul a făcut deja multe daune. Acest lucru ar putea ajuta în special persoanele cele mai vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă sau cei cu sistem imunitar slăbit, care nu răspund bine la vaccinuri. Aceasta include mai mult de un milion de persoane cu cancer de sânge, transplanturi de organe, boli cronice și multe altele. În plus, analiza detaliată încă nefinalizată în cazul studiilor REMAP-CAP și RECOVERY poate arăta beneficiile plasmei convalescente pentru unii pacienti spitalizati, cum ar fi cei care au niveluri scăzute de anticorpi (imunodeficienți).”

Vaccin versus plasmă convalescentă

După ce New England Journal of Medicine a publicat studiul “Early High-Titer Plasma Therapy to Prevent Severe Covid-19 in Older Adults”, care arată că administrarea precoce de plasmă previne dezvoltarea unor forme grave de COVID-19, cererea de plasmă convalescentă s-a triplat în spitalele din Statele Unite.Studiul arată că plasma convalescentă reduce cu 50% riscul de a dezvolta o formă gravă de COVID-19, ce poate conduce la deces. De asemenea, studiul arată că poți salva o viață la fiecare 7 pacienți tratați precoce cu plasmă convalescentă. Dacă vaccinul ne ajută să dezvoltăm anticorpii ce ne pot apăra de boală, plasma convalescentă ne dă anticorpii care ne pot ajuta să oprim dezvoltarea unei forme grave de boală. Doar dacă primim această plasmă înainte să fim deja foarte grav afectați. De aceea avem nevoie de cât mai mulți donatori de plasmă convalescentă!

Un nou studiu a identificat un rol antiinflamator al plasmei convalescente independent de conținutul său de anticorpi neutralizanți. Anticorpii neutralizanți, precum și reducerile interleukinei 6 circulante și ale proteinelor induse de interferon gamma 10, au contribuit la reduceri marcate rapide ale hipoxiei ca răspuns la transfuzia cu plasmă convalescentă.

”Realitatea pe care o pot confirma toți medicii care salvează viețile bolnavilor COVID-19 este una singură: anticorpii din plasmă sunt eficienți dacă sunt în concentrație suficient de mare și dacă sunt administrați înainte ca boala să fie atât de avansată încât plămânii sau alte organe să fi suferit deja leziuni foarte grave.
Exact la fel ca anticorpii produși în urma vaccinării, ce sunt eficienți să prevină boala, dar nu infectarea, anticorpii din plasmă sunt eficienți să prevină o evoluție severă, dar trebuie administrați în doza potrivită, la momentul potrivit.

Cel mai grav este că toate aceste manipulări ajung la public sub forma unor știri false, care demobilizează donatorii de plasmă. Asta este explicația pentru scăderea cu 30% a colectării de plasmă convalescentă”, ne-a mai precizat Florin Hozoc.

România, codașa Europei

În România ne trebuie o legislație modernă, care să-i permită să construiască un sistem eficient de colectare de plasmă pentru fabricarea de medicamente, așa cum au multe alte țări din UE.

Rapoartele variază, dar majoritatea centrelor de colectare de plasmă din întreaga lume au înregistrat scăderi semnificative în colectarea de plasmă umană normală, mai ales din cauza măsurilor de distanțare socială și al altor restricții de mobilitate, cauzate de pandemia COVID-19. Având în vedere că producția complexă de terapii derivate din plasmă poate dura 7-12 luni, orice scădere a donațiilor de plasmă ar putea afecta producția de medicamente și respectiv accesul pacienților la terapiile care-i țin în viață. Această scădere accentuată a colectării de plasmă ar putea provoca discontinuități semnificative în lunile următoare.

”România este cea mai vulnerabilă dintre țările UE în fața unei posibile noi crize de imunoglobulină, în condițiile în care autoritățile mențin în continuare politici agresive de preț, care ne plasează în coada Europei din punctul de vedere al atractivității pentru producători.

Nu în ultimul rând, România va rămâne vulnerabilă în fața crizelor recurente de produse fabricate din plasmă, tocmai pentru că autoritățile continuă să amâne modernizarea legislației naționale, pentru a permite colectarea de plasmă umană pentru fabricarea de medicamente, atât în centrele de transfuzie ale statului, care trebuie urgent modernizate pentru a putea fi autorizate, dar și în centre deschise de organizații neguvernamentale sau companiile private autorizate să colecteze și proceseze plasmă, conform normelor europene și internaționale”, concluzionează Florin Hozoc, CEO Besmax Pharma Distribution.

Comenteaza cu profilul facebook

Distribuie articolul:

#doneazaplasma criza de plasma donare plasma florin hozoc imunoglobulina plasma plasma convalescenta plasma salveaza vieti
Cristian Saghin
Cristian Saghin este unul dintre jurnaliștii care publică articole pe site-ul stiripescurt.ro, cu o experienta de peste 30 de ani în presa. De profesie inginer, a prins gustul presei imediat după Revoluție, trecând de la reporter... până la redactor șef... Este editorul general al site-ului stiripescurt.ro

Alte stiri de interes