Deschiderea, joi, a secţiilor de votare în Olanda a marcat începutul a patru zile de alegeri în cele 27 de ţări ale UE pentru alegerea a 720 de eurodeputaţi, un scrutin care este de aşteptat să fie marcat de o creştere a dreptei naţionaliste, care, chiar dacă este foarte divizată, ar urma să aibă o voce puternică în dezbaterile ce vor urma în viitoarea legislatură.
La aproape doi ani şi jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina şi într-un moment în care UE se străduieşte să găsească fonduri pentru a-şi consolida industria de apărare, 370 de milioane de europeni sunt chemaţi la urne într-un context dificil. Principalele ţări din UE susţin că sunt ţinta atacurilor de dezinformare ruseşti.
Olanda, unde alegătorii au început să voteze de la ora locală 07:30 (08:30, ora României), a dat startul acestui mararon electoral care se va încheia duminică, când vor vota Germania şi Franţa, cele două mari puteri economice ale blocului comunitar, dar şi mare parte din celelalte ţări membre UE, inclusiv România.
Partidul Libertăţii (PVV) al liderului de extremă-dreapta Geert Wilders, câştigătorul surpriză al alegerilor din noiembrie, conduce în sondajele din Olanda. Deşi a renunţat la promisiunea sa de a organiza un referendum obligatoriu privind un “Nexit” – o ieşire a Olandei din UE -, programul său rămâne extrem de eurosceptic.
Olanda este una dintre ţările al căror principal contingent de eurodeputaţi se aşteaptă să provină din partea forţelor naţionaliste, aşa cum este şi cazul Franţei, unde Jordan Bardella, liderul listei Rassemblement National (RN), conduce în sondaje, şi al Italiei, unde se aşteaptă ca premierul Giorgia Meloni şi partidul său post-fascist Fratelli d’Italia să câştige.
Comenteaza cu profilul facebook