Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se apală pe mâni: A decis trimiterea “Dosarului Revoluţiei” la Curtea de Apel Bucureşti pentru soluţionare

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis trimiterea “Dosarului Revoluţiei” la Curtea de Apel Bucureşti pentru soluţionare, decizia instanţei fiind definitivă.

“Trimite cauza având ca obiect rechizitoriul nr. 11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, referitor la inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu şi gen. (rtr.) Rus Iosif, Curţii de Apel Bucureşti, spre competentă soluţionare”, a anunţat, vineri, ÎCCJ. 

Decizia magistraţilor este definitivă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a explicat, printr-un comunicat de presă, de ce a fost luată această decizie. 

“În concret, s-a constatat că în perioada 22 decembrie 1989 orele 1600 – 30 decembrie 1989, unul dintre inculpaţi nu a deţinut funcţia de şef al Guvernului României, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi, ulterior, de preşedinte al aceluiaşi organism, iar un alt inculpat, în perioada 22 decembrie 1989 orele 1600 – 27 decembrie 1989, nu a deţinut funcţiile de membru al Guvernului României, respectiv de viceprim-ministru, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, organ central de putere distinct de instituţia Guvernului României. În consecinţă, faţă de funcţiile deţinute de inculpaţi în perioadele menţionate, în raport cu dispoziţiile Codului de procedură penală care reglementează competenţa după calitatea persoanei, a fost stabilită în favoarea Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluţionarea a cauzei în primă instanţă”, a precizat ÎCCJ.

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi fostul şef al Aviaţiei Militare Iosif Rus au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Revoluţiei, pentru crime împotriva umanităţii. Iliescu este acuzat că şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN. „Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari”, afirmau procurorii.