Comunitatea sârbilor din Timişoara a aprins, miercuri seară, în Ajunul Crăciunului pe rit vechi, badnjak-ul (stejarul), o traditie veche care simbolizează un nou început, sănătate şi bogăţie.
Din cauza pandemiei de coronavirus, la ritualul din Ajunul Crăciunului au participat mai puţini oameni, comparativ cu ceilalţi ani de până acum, care au purtat măşti sanitare, în timp ce câţiva copii au cântat colinde şi au aruncat boabe de grâu în foc, o tradiţie conform căreia asupra familiilor se va abate belşugul.
Potrivit credinţei, cu cât flăcările focului ce cuprinde stejarul sunt mai înalte şi cu cât ies mai multe scântei, cu atât anul va fi mai bogat. Badnjak-ul, in fapt trunchiuri de stejar, a fost aprins la toate cele 60 de biserici şi 5 mănăstiri sârbeşti din Banat.
Timp de trei zile, sârbii din Banat vor petrece alături de familie şi de cei dragi sărbătoarea Crăciunului, după care vor începe pregătirile pentru Revelion, care se sărbătoreşte în data de 13 ianuarie. La finele lunii, în 27 ianuarie, sârbii au încă un motiv de petrecere, îl cinstesc pe Sfântul Sava, cea mai importantă figură a Bisericii Ortodoxe Sârbe.
Sărbătoare și la ucrainieni
Aproape 40.000 de etnici ucraineni care trăiesc în satele şi comunele situate pe Valea Vişeului şi a Ruscovei sărbătoresc Crăciunul bătrân sau Crăciunul pe rit vechi.
Din nefericire, pandemia i-a obligat pe colindători, inclusiv pe copii, să renunţe în a vesti Naşterea Domnului din casă în casă, aşa cum se obişnuieşte.
Postul Crăciunului în satele cu etnici ucraineni este respectat din generaţie în generaţie, iar în seara de Ajun a Crăciunului, după întoarcerea de la slujba religioasă, pe masă se pun doar preparate de post, a explicat pe pagina de socializare muzeograful Ştefan Florian, de la Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş.
Comenteaza cu profilul facebook