În Biserica Ortodoxă, anul acesta, la 20 aprilie, este Duminică Sfintelor Paşti, sărbătoarea Învierii Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Numită în cântările Bisericii “praznic al praznicelor şi sărbătoare a sărbătorilor”, Învierea Domnului este cel mai important eveniment care a avut loc în istoria umanităţii. Pentru creştini, realitatea Învierii lui Hristos este fundamentul credinţei.
Sfântul Apostol Pavel spune: “Iar dacă Hristos nu a înviat, zadarnică este credinţa voastră, sunteţi încă în păcatele voastre”. (I Cor. 15, 17)
“Dar acum Hristos a înviat din morţi, fiind începătură (a învierii) celor adormiţi. Că de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om şi învierea morţilor. Căci, precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor învia”. (I Cor. 15, 20-22)
Aşadar, adevărul şi puterea mărturiei ortodoxe se datorează Învierii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care este garanţia învierii tuturor.
“Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a izbăvit pe noi moartea Mântuitorului. A stins-o pe ea Cel ce a fost ţinut de ea”, spune Sfântul Ioan Gură de Aur.
“Prădat-a iadul Cel ce S-a pogorât în iad, umplutu-l-a de amărăciune, fiindcă a gustat din trupul Lui. Şi aceasta mai înainte înţelegând-o Isaia, a strigat: Iadul, zice, s-a amărât, întâmpinându-Te pe Tine jos: amărâtu-s-a că s-a stricat. S-a amărât, că a fost batjocorit. S-a amărât, că a fost omorât. S-a amărât, că s-a surpat. S-a amărât, că a fost legat.
A primit un trup şi de Dumnezeu a fost lovit. A primit pământ şi s-a întâlnit cu cerul. A primit ceea ce vedea şi a căzut prin ceea ce nu vedea. Unde-ţi este, moarte, boldul? Unde-ţi este, iadule, biruinţa?”. (Cuvânt de învăţătură al Sfântului Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului – https://basilica.ro)
Învierea Domnului a avut loc în primele ore ale duminicii, după este arătat în sinaxarul din ziua Sfintelor Paşti, unde se spune:
“Învierea Domnului aşa s-a petrecut: La miezul nopţii, pe când străjerii păzeau mormântul, pământul s-a cutremurat şi un înger s-a pogorât şi a răsturnat piatra de pe mormânt.
Ostaşii văzând aceasta, s-au înspăimântat şi au fugit; numai după aceea s-a petrecut venirea femeilor la mormânt, sâmbătă după miezul nopţii, aproape de revărsatul zorilor.
Învierea a cunoscut-o întâi Maica lui Dumnezeu, care, după cum grăieşte Evanghelia de la Matei, şedea la mormânt împreună cu Maria Magdalena. Dar spre a nu se arunca îndoială asupra învierii, din pricina dragostei de mamă pentru Fiul său, de aceea zic Evangheliştii că Domnul S-a arătat mai întâi Mariei Magdalena”.
Din Sinaxarul Sfintelor Paşti:
“Numim sărbătoarea de azi Paşti, după cuvântul care în vechiul grai evreiesc însemnează trecere; fiindcă aceasta este ziua în care Dumnezeu a adus, la început, lumea dintru nefiinţă întru fiinţă. În această zi smulgând Dumnezeu pe poporul israelitean din mâna Faraonului, l-a trecut prin Marea Roşie şi tot în această zi, S-a pogorât din ceruri şi S-a sălăşluit în pântecele Fecioarei. Iar acum, smulgând tot neamul omenesc din legăturile iadului, l-a suit la cer şi l-a adus iarăşi la vechea vrednicie a nemuririi.
Dar pogorându-Se la iad Domnul, nu a înviat pe toţi câţi erau acolo, ci numai pe cei care au voit să creadă în El; şi sufletele sfinţilor din veac, ţinute cu sila de iad, le-a slobozit şi a dăruit tuturor putinţa să se urce la ceruri. Drept aceasta, bucurându-ne peste fire, prăznuim, cu strălucire, Învierea, închipuind bucuria cu care s-a îmbogăţit firea noastră prin îndurarea milostivirilor lui Dumnezeu”. sursa: https://basilica.ro
Comenteaza cu profilul facebook