Jens Stoltenberg a făcut mai multe declarații, vineri, la Baza Mihail kogălniceanu, în prezența președintelui României Klaus Iohannis, și a explicat că nu există membri ai NATO de rangul întâi sau rangul secund, iar NATO nu va face compromisuri în ceea ce priveşte principiile de bază.
„Este o plăcere să fiu înapoi în România, un aliat NATO puternic şi implicat şi îi mulţumesc pentru implicarea personală. Suntem aici pentru a ne apăra aliaţii şi a menţine zona sigură. Azi şi avioane spaniole vor sosi în Bulgaria şi 1.000 de soldaţi americani vin la această bază, astfel încât numărul total de soldaţi americani ajunge la 2.000 la această bază. Noi americanii suntem dedicaţi apărării Europei. Alianţii sunt aici pentru a consolida prezenţa NATO în această perioadă critică. Mai multe trupe, mai multe capacităţi. Salut oferta Franţei de a aduce un batalion aici în România. (..) Este cu atât mai important în lumina activităţii nejustificate a Rusiei în apropiere, inclusiv în zona Mării Negre. Marea Neagră e de importanţă strategică vitală. Suntem dedicaţi dialogului şi găsirii unei soluţii. NATO nu va face compromisuri în ceea ce priveşte principiile de bază, dreptul fiecărei naţiuni de a îşi alege propria cale. Niciodată nu vor exista membrii NATO de rang întâi şi rang secund. Nu există decât alianţi NATO”, a afirmat Jens Stoltenberg.
„NATO e o alianţă defensivă. Suntem aici pentru a proteja pacea. NATO a demonstrat că apărăm, protejăm, dar NATO rămâne bineînţeles o Alianţă defensivă şi când vorbim despre scutul din România şi acesta este un scut defensiv. Este vorba de ameninţări venite fără aibă nicio legătură cu sisteme ofensive la scutul de la Deveselu. E clar că Rusia este agresorul, Rusia a invadat şi a cucerit o parte a unui vecin, a Ucrainei. Au anexat Crimeea şi continuă să destabilizeze zona şi acum au dus 100.000 militari gata de luptă în zona Ucrainei şi continuă această escaladare. Deci nu este nicio îndoială că agresiunea pe care o vedem vine din partea Rusiei şi trebuie să fim siguri că le oferim sprijinul partenerilor noştri din Ucraina”, a explicat Jens Soltenberg.
România ar putea găzdui un grup de luptă al Alianței
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, vineri, la Baza Mihail kogălniceanu, că alianța evaluează dacă ar trebui să-și adapteze prezența pe termen mai lung în flancul estic, cu grupuri de luptă în România și alte țări din sud-estul NATO. Un grup de luptă reprezintă o prezență solidă a NATO.
„Să facem distincția între nevoia imediată de a ne spori prezența pe flancul estic al NATO – deja aliații au trimis forțe aici – asta s-a întâmplat deja și vom continua să susținem flancul estic. Suntem pregătiți să acționăm rapid dacă e nevoie, am crescut gradul de pregătire al forței de răspuns a NATO și putem trimite rapid trupe. Suntem pregătiți să acționăm. Președintele SUA a anunțat că va aloca alte 8.500 de trupe la forța de răspuns a NATO, care pot ajunge rapid aici. Evaluăm dacă ar trebui să ne adaptăm prezența pe termen mai lung în flancul estic, aici e vorba de grupuri de luptă în România, poate și în toate celelalte țări din sud-estul NATO. Acest lucru va fi discutat la reuniunea miniștrilor Apărării NATO de săptămâna viitoare. Mă gândesc că decizia finală va fi luată în această primăvară. Deci cred că pe lângă nevoile mai urgente s-ar putea să fie creșteri pe termen lung, inclusiv grupuri de luptă”, a afirmat secretarul general al NATO, în conferința de presă comună cu președintele Klaus Iohannis.
Jens Stoltenberg a menționat că deja a fost sporită prezența în estul NATO cu mii de soldați din SUA, Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Spania, Franța.
„Chiar acum au loc alte desfășurări de trupe. Este un proces în desfășurare, o consolidare a prezenței pe flancul estic. Pe de altă parte, sunt trupele statelor aliate care sunt în propriile lor baze, dar care pot fi desfășurate rapid acolo unde e nevoie. Pe deasupra ne gândim la adaptări pe termen lung, adică grupuri de luptă în România și alte țări. Franța s-a oferit să trimită trupe, dar va mai dura până vor ajunge. Alți aliați și-au arătat disponibilitatea să participe la grupul francez. Avem deja grupuri de luptă în cele trei țări baltice și Polonia. Acesta e un semnal puternic că un atac împotriva unui aliat va declanșa o reacție din partea Alianței. Lucrăm la grupuri de luptă și în această regiune”, a subliniat secretarul general al NATO:
Comenteaza cu profilul facebook