Jens Stoltenberg: Occidentul trebuie să se pregătească pentru a furniza ajutor letal Ucrainei pe termen lung. Care sunt planurile de război ale lui Putin

Jens Stoltenberg, NATO
Jens Stoltenberg, NATO

Vladimir Putin nu are planuri imediate de pace în Ucraina, astfel că Occidentul trebuie să se pregătească pentru a furniza ajutor letal Kievului pentru mult timp de acum încolo, iar statele NATO ar trebui să aloce cel puţin 2 la sută din PIB pentru cheltuielile militare, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru The Guardian.

Şeful NATO, Jens Stoltenberg, avertizează că Vladimir Putin este angajat într-un “război de uzură” în Ucraina şi de aceea şi-ar dori ca membrii NATO să fie de acord, la următorul summit al alianţei, ce va avea loc în iulie, la Vilnius, să cheltuiască cel puţin 2% din PIB pentru apărare.

Raportul anual al NATO, publicat marţi, a recunoscut că doar şapte din cele 30 de state membre – SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia şi ţările baltice – au îndeplinit obiectivul actual de cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB în 2022. Franţa, cu 1,89%, şi Germania, cu 1,49%, nu au reuşit să atingă acest obiectiv, deşi ambele s-au angajat să le crească.

La începutul acestei săptămâni, membrii UE au convenit să furnizeze Ucrainei un milion de cartuşe de muniţie, provizii suficiente pentru aproximativ şase luni. În perspectiva summitului NATO de la Vilnius, Stoltenberg spune că şi-ar dori ca membrii NATO să fie pregătiţi să cheltuiască mai mult pentru a inversa invazia Rusiei.

“La summitul nostru de la Vilnius, din iulie, mă aştept ca aliaţii să convină asupra unui nou angajament, mai ambiţios, de investiţii în apărare, cu un minim de 2% din PIB care să fie investit în apărarea noastră”, a declarat Stoltenberg la momentul publicării raportului anual al NATO. Potrivit unor surse din NATO, ar fi de aşteptat ca toţi membrii să fie de acord cu acest prag minim de 2 la sută din PIB stabilit pentru cheltuielile militare.

“PUTIN PLĂNUIEŞTE ŞI MAI MULT RĂZBOI”

Luptele aprige, care se concentrează în prezent în jurul oraşului Bahmut, din estul Ucrainei, demonstrează că Rusia este dispusă “să trimită mii şi mii de soldaţi în plus, să facă multe victime pentru nişte câştiguri minime”, a arătat şeful NATO în interviul pentru The Guardian. “Preşedintele Putin nu plănuieşte pacea, el plănuieşte mai mult război”, a continuat Stoltenberg, subliniind că Rusia îşi măreşte producţia industrială militară şi “se apropie de regimuri autoritare precum Iranul sau Coreea de Nord şi altele, pentru a încerca să obţină mai multe arme”.

Prin urmare, SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania şi alte state occidentale trebuie să fie pregătite să sprijine Ucraina cu arme, muniţie şi piese de schimb pe o perioadă lungă de timp. “Nevoia va continua să existe, pentru că acesta este un război de uzură; este vorba despre capacitatea industrială de a susţine sprijinul”, a explicat secretarul general al NATO.

În prezent, războiul este atât de intens, încât utilizarea de către Ucraina a obuzelor de artilerie – între 4.000 şi 7.000 pe zi, faţă de 20.000 ale Rusiei – depăşeşte producţia occidentală actuală. “Rata actuală a consumării muniţiei este mai mare decât rata actuală de producţie”, dar noile contracte încheiate ar putea face ca acest lucru să se schimbe, spune Stoltenberg.

CHINA TREBUIE DESCURAJATĂ SĂ FURNIZEZE ARME RUSIEI

La fel de important, mai spune şeful NATO, ar fi ca Beijingul să fie descurajat să furnizeze arme Rusiei, pentru că Moscova, la rândul ei, duce lipsă de muniţii-cheie. China, al cărei lider, Xi Jinping, a vizitat Moscova la începutul săptămânii, a fost informată de membrii NATO că vor exista “consecinţe” dacă va furniza ajutor letal Moscovei.

Un efort serios al Chinei de a acţiona ca mediator în conflict trebuie să fie însoţit de o încercare de “a înţelege perspectivele Ucrainei” şi de a se “angaja în dialog direct cu preşedintele Zelenski”, a mai declarat şeful NATO. Dar, deşi a salutat orice iniţiativă de pace, el atrage atenţia că Beijingul nu a condamnat încă invazia rusă.

Stoltenberg consideră, pe de altă parte, că Occidentul a furnizat suficiente echipamente militare, inclusiv tancuri, vehicule de luptă şi artilerie cu rachete, “pentru a le permite ucrainenilor să recucerească teritorii şi să elibereze tot mai mult teren” confiscat de Rusia după invazia iniţială din februarie 2022. Scopul, a subliniat el, a fost “de a le permite ucrainenilor să lanseze o ofensivă şi să recucerească teritoriul”, dar, a precizat el, NATO nu este parte în conflict, iar membrii alianţei au luat propriile decizii privind furnizarea de arme şi au lăsat calculele de pe câmpul de luptă în seama comandanţilor ucraineni.

VOR AJUNGE AVIOANELE F-16 ÎN UCRAINA?

Tocmai de aceea, şeful NATO nu a exclus ca statele membre să meargă şi mai departe, trimiţând F-16 sau alte avioane occidentale în Ucraina, după apelul emoţionant pentru “aripi pentru libertate” lansat de preşedintele Volodimir Zelenski în februarie. Zilele trecute, Polonia şi Slovacia au fost de acord să ofere 17 avioane MiG-29 de standard sovietic, dar numărul total disponibil este mic.

“Ar trebui să continuăm să abordăm nevoia de mai multe capabilităţi”, a declarat Stoltenberg, subliniind că, în ciuda unui aparent refuz iniţial al preşedintelui american, Joe Biden, de a trimite avioane de luptă fabricate în SUA, “nu s-a luat nicio decizie în privinţa F-16”.

CUM RĂMÂNE CU ADERAREA SUEDIEI LA NATO

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte aderarea Suediei la NATO, Stoltenberg dă asigurări că se fac totuşi nişte progrese, în ciuda faptului că Turcia blochează aderarea acesteia, dar permite în acelaşi timp Finlandei să continue.

Stoltenberg nu consideră că eşecul aderării Suediei, în care a investit mult timp, este un eşec personal. S-au înregistrat unele progrese limitate, a spus el, arătând că NATO a reuşit să reia întâlnirile şi consultările cu Ankara şi Stockholm.

Suedia se află, de facto, “la masa NATO”, spune Stoltenberg, deoarece a fost invitată la ultimul summit în calitate de oaspete şi a obţinut garanţii de securitate din partea unor membri ai Alianţei.

JENS STOLTENBERG CONFIRMĂ CĂ VA PĂRĂSI FUNCŢIA ÎN OCTOMBRIE

După aproape nouă ani în funcţia de secretar general al NATO, Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei, a reconfirmat pentru The Guardian că va pleca definitiv în octombrie, după ce mandatul său a fost prelungit deja de trei ori.

“Am spus clar că mandatul meu se încheie în această toamnă”, a declarat el.

Punctul cel mai de jos în toată această perioadă cât a fost la şefia NATO a fost invazia Rusiei în Ucraina. A fost “un şoc, dar nu o surpriză”, a mărturisit Stoltenberg, având în vedere lunga istorie a Moscovei în materie de intervenţii militare – în Georgia, Siria şi în Ucraina, unde primele incursiuni ruseşti au avut loc în 2014.

Comenteaza cu profilul facebook

Distribuie articolul:

armament ucrainaf 16 ucrainaJens Stoltenbergnatopace ucraina
Mihnea Tudor
Mihnea Tudor este unul dintre jurnaliștii care publică articole pe site-ul stiripescurt.ro, cu o experiență de peste 7 ani în presa, pe domenii diverse, de la politica, externe, eveniment, sport etc.

Alte stiri de interes