Flacăra olimpică a fost aprinsă la Tokyo de Naomi Osaka, astfel că a XXXII-a ediţie a Jocurilor Olimpice a început oficial.
Jucătoarea de tenis Naomi Osaka a aprins vasul olimpic de pe stadionul National, ca ultim purtător al torţei olimpice.
Torţa olimpică a fost purtată în stadion de mai mulţi campioni, un sportiv paralimpic, şase copii dar şi de un medic şi o asistentă medicală.
Înainte de aprinderea torţei olimpice, a fost ridicat pe catarg drapelul olimpic. Flacăra olimpică va rămâne aprinsă la Stadionul National până la 8 august.
Ceremonie de 4 ore
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Tokyo, un spectacol de aproape patru ore, s-a desfăşurat vineri sub motto-ul “Uniţi prin Emoţie”, fără spectatori, dar aducând un mesaj de speranţă şi încurajare planetei în pandemie.
Tokyo 2020 va fi o Olimpiadă cum nu a mai fost alta, deoarece se desfăşoară în timp ce lumea se confruntă cu pandemia de covid-19. Pandemia i-a separat pe oameni. De aceea, organizatorii JO şi-au dorit ca toţi oamenii să trăiască aceeaşi bucurie sau chiar aceeaşi dezamăgire prin prestaţiile sportivilor în Japonia, iar astfel emoţiile să îi unească.
Doar aproximativ 950 de persoane au asistat la evenimentul de pe Stadionul Naţional din Tokyo, cu capacitate de aproape 70.000 de locuri.
La ceremonia de deschidere, s-au reafirmat rolul sportului şi valoarea Jocurilor Olimpice în exprimarea recunoştinţei şi admiraţiei pentru eforturile făcute în ultimul an dar şi în aducerea unei speranţe pentru viitor.
Startul ceremoniei a fost marcat de focuri de artificii, dar şi de un moment artistic în care s-a arătat cum s-au pregătit sportivii în pandemie, acasă, singuri, dau uniţi de speranţă şi de pasiunea lor comună.
Împăratul Naruhito şi preşedintele CIO, Thomas Bach, au intrat în arenă şi şi-au luat locurile în tribună, după care a fost adus de sportivi şi de un angajat din sistemul sanitar drapelul Japoniei, arborat apoi într-o atmosferă solemnă. La festivitate au fost prezenţi şi preşedintele Emmanuel Macron şi Prima Doamnă a SUA, Jill Biden.
Imnul Japoniei a fost intonat de cântăreaţa Misia.
Moment de reculegere
Organizatorii JO nu au uitat nici de toţi cei care nu mai sunt în viaţă, astfel că s-a ţinut un moment de reculegere în memoria persoanelor care au murit din cauza covid-19, dar şi a sportivilor care au încetat din viaţă, între care şi membrii echipei Israelului ucişi la Munchen în 1972.
Cercurile olimpice şi-au făcut apariţia în arenă după un alt moment artistic. Cercurile, fiecare cu diametru de 4 metri, au fost făcute din lemn de la copacii plantaţi de sportivi la JO de la Tokyo din 1964.
Înainte de cel mai important segment al ceremoniei, defilarea sportivilor, profesorul Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a fost recompensat cu Laurii Olimpici.
La defilarea sportivilor, începută cu delegaţia Greciei, multe naţiuni au avut doi purtători de drapel, un bărbat şi o femeie. La fel ca la Rio, a defilat şi echipa refugiaţilor.
Delegația României
Delegaţia României, a 199-a, i-a avut purtători de drapel pe Simona Radiş şi Robert Glinţă. Din tribună, sportivii tricolori au fost salutaţi de fostul preşedinte al COSR, Octavian Morariu, în prezent membru CIO.
Sportivii au defilat în ritmurile muzicii de pe mai multe jocuri video.
Unul dintre purtătorii de drapel a fost Pita Taufatofua din Tonga, sportiv care a atras atenţia prin prezenţele sale cu torsul gol şi uns cu ulei la ceremoniile de deschidere. El a participat şi la Jocurile Olimpice de vară din 2016 şi la Jocurile Olimpice de iarnă din 2018.
Comenteaza cu profilul facebook