Consilierul municipal USR Ana Ciceală i-a cerut marţi preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge proiectul care modifică actul normativ care reglementează spaţiile verzi. Alături de ea au făcut acest apel și câteva ONG-uri care luptă pentru mediu.
Cicelaă arată că „este una dintre cele mai toxice legi votate de Parlament în ultimii ani şi conform iniţiativei legislative „orice individ care a beneficiat de retrocedări dubioase de spaţii verzi va putea să construiască blocuri, lăsând în sarcina Primăriei să amenajeze spaţii verzi cine ştie unde şi cine ştie când”. Propunerea a fost elaborată de AsoP România și are printre iniţiatori mai mulţi deputaţi şi senatori ai USR, printre care şi Nicuşor Dan.
Val de solicitări pentru a nu fi promulgată
”Solicit preşedintelui României să nu promulge proiectul prin care se dă liber la betonarea spaţiilor verzi. Este una dintre cele mai toxice legi care au fost votate de Parlament în ultimii ani. Practic, potrivit acestui proiect, orice individ care a beneficiat de retrocedări dubioase de spaţii verzi va putea să construiască blocuri, lăsând în sarcina Primăriei să amenajeze spaţii verzi cine ştie unde şi cine ştie când. Concret, spaţii verzi ca parcul Brâncuşi ar putea să dispară definitiv. Iar Parcurile Cişmigiu, Herăstrău, Carol I şi toate parcurile monumente istorice vor fi lipsite de protecţia legii”, a scris Ana Ciceală marţi pe Facebook.
Ea a mai cerut parlamentarilor PNL să nu voteze această lege dacă va ajunge la reexaminare sau „măcar să scoată acele articole nocive care permit betonarea spaţiilor verzi”.
Dan Trifu, vicepreședintele Asociației Ecocivica, este de părere că acest amendament vizează spațiile verzi nereglementate, care sunt trecute ca spații verzi în documentațiile de urbanism, majoritatea din București. Acesta cere președintelui Klaus-Werner Iohannis să nu promulge legea în această formă.
Și Asociația Peisagiștilor din România cere președintelui același lucru.
”După 4 ani de încercări de îmbunătățire a legislației spațiilor verzi, Asociația Peisagiștilor din România – AsoP solicită Excelenței sale Klaus-Werner Iohannis, Președintele României, să nu promulge Legea privind modificarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților[1], adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în data de 13 octombrie 2020, deoarece în textul formei trimise spre promulgare s-au strecurat grave erori materiale, iar unele dintre acestea fac ca prevederi ale legii să fie neaplicabile”, a postat AsoP pe site.
Asociația Peisagiștilor din România – AsoP (AsoP România) cere președintelui să nu promulge lege
Ce prevederi are noua lege a Spațiilor verzi
Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, pe 13 octombrie proiectul de lege care modifică Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor. Propunerea legislativă îi are ca iniţiatori pe deputatul neafiliat Adrian Dohotaru, deputaţii PSD Vasile Cocoş, Petre-Florin Manole şi Andrei Pop. Proiectul inițial este semnat şi de către deputatul USR Lavinia Cosma şi Nicuşor Dan, cât şi de senatorii PSD Allen Coliban şi Mihai Goţiu.
Proiectul de modificare a Legii spațiilor verzi din intravilanul localităților a fost amendat, principala schimbare fiind că autoritățile locale vor putea permite construirea pe spațiile verzi proprietate privată, cu condiția ca Primăria să amenajeze în altă parte un spațiu verde cu o suprafață de 10 ori mai mare. O altă modificare nocivă este că ”parcul istoric sau grădina istorică” precum și „scuar sau parc de buzunar” nu se mai găsesc în categoria spațiilor verzi, deci, teoretic, nu mai beneficiază de protecție.
”Terenurile încadrate în categoria spaţiilor verzi care nu îndeplinesc criteriile de clasificare prevăzute la art. 4 şi care au trecut în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice anterior intrării în vigoare a prezentei legi, autorităţile publice locale le pot schimba încadrarea urbanistică în baza documentaţiilor de urbanism aprobate conform legislaţiei în vigoare, cu obligaţia de a crea în unitatea administrativ-teritorială studiată, o suprafaţă de spaţiu verde cu 10% mai mare decât cea a cărei încadrare se schimbă”, arată proiectul adoptat de către deputaţi.
Sunt incluse în categoria spaţiilor verzi suprafeţele cu vegetaţie după cum urmează: aliniament de arbori, baza sportivă sau de agrement, cu funcţiune de spaţiu verde, cimitirul verde, cordon forestier, grădina, grădină comunitară, grădină condominiu, grădină instituţională, grădină zoologică, mal de apă, parc, parc de reconversie funcţională/deregenerare urbană, pădure urbană sau pădure de parc, pepinieră, perdea forestieră de protecţie, perdea de protecţie intravilană, seră, terenuri umede, mlaştini, bălţi, smârcuri, zonă de campare.
De asemenea, terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu.
”(7) Prin derogare de la art. 71 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi, reducerea suprafeţelor acestora sau strămutarea lor se poate face numai pentru lucrări de utilitate publică necesare realizării unor obiective de interes naţional sau lucrări de restaurare a monumentelor istorice în baza unor documentaţii de urbanism care prevăd realizarea unor spaţii verzi cu caracteristici similare şi dimensiuni cel puţin egale cu cele ale terenurilor iniţial reglementate ca spaţii verzi”, mai arată proiectul.
În plus, scrie news.ro, ”prin excepţie de la prevederile alin. (7), pepinierele, serele, cimitirele verzi şi grădinile zoologice îşi pot schimba destinaţia cu condiţia transformării acestora în alte categorii de spaţii verzi”.
Comenteaza cu profilul facebook