Pe vremuri, în Ardeal, copiii maghiari mergeau din casă în casă pentru a vesti Naşterea Domnului. Cum cea mai cunoscută colindă era „Mennybol az angyal“ („Îngerul a coborât din ceruri“), colindatul în Ajunul Crăciunului s-a numit „angyaljaras“ (mersul cu Îngeraşul). Cei mici cântau colinda, sunau dintr-un clopoţel, după care primeau de la gazde mere şi nuci, uneori şi câţiva bănuţi. Obiceiul aşteptării Îngeraşului cu daruri datează, în Ardeal, din jurul anului 1960. În comunism, Moş Crăciun fusese înlocuit cu Moş Gerilă, dar pentru maghiarii din Ardeal cel care aducea vestea Naşterii Domnului, bradul şi darurile a fost Îngeraşul, „tolerat“ de autorităţi. Acest obicei ţine de cultura şi de tradiţiile maghiarilor, spune etnograful Barabás László pentru liget.ro. Pe vremuri, cadourile se făceau pe 6 decembrie, de Moş Nicolae. Însuşi părintele Bisericii Evanghelice-Luterane, Martin Luther, a fost iniţiatorul ideii ca seara în care se fac cadouri să fie mutată pe 24 decembrie, pentru ca cei mici să afle mai multe despre Naşterea Mântuitorului. Obiceiul s-a transmis şi la protestanţii germani şi a ajuns şi la maghiari.
Distribuie articolul:
Comenteaza cu profilul facebook