Filozoful Mihai Șora a comentat pe pagina sa de socializare ”festinul” care a fost mediatizat pe posturile Tv de Ziua Națională a României, din diverse orașe, comune, sate… unde autoritățile au organizat mesele festive și la care s-a servit mâncare tradițională românească, iar capul de afiș a fost fasolea cu ciolan.
De unde până unde a devenit fasolea cu ciolan mancare tradițională, ne spune, din punctul său de vedere, făcând trimitere la istoria recentă, Mihai Șora:
”Dragi prieteni,
nu știu de când – pare să fie de curând (există, oare, o anchetă sociologică pe acest subiect?) – fasolea cu ciolan a devenit mâncarea Zilei naționale; este, în orice caz, la mare căutare. Prin ce răsucire antropologică, rânduială festivă, presiune culinară? Greu de spus în amănunt.
nsă nu vă ascund că sunt oarecum descumpănit: poate că cei cărora le-a venit în minte un asemenea meniu sunt prea tineri și n-au cunoscut galantarele din comunism. Nu tronau acolo decât praful și câteva borcane umplute cu o mâncare slinoasă, pe care trebuia s-o înghiți căci n-aveai de ales (precum membrii de partid, securiștii și gestionarii aprozarelor). Ei bine, mâncarea aceea grea și unsuroasă din borcane, de care te atingeai doar ca să nu te prăbușești de inaniție, era, da, fasole fiartă și amestecată cu un fel de sos portocaliu (ciolanul nu-ți apărea nici în vis).
Mă înduioșează să văd atâția oameni dând buluc la ceaun; nu sunt toți rupți de foame ori săraci-lipiți și, trag nădejde, nici într-atât de naivi încât să creadă că acel primar care le întinde un polonic cu fasole o dată pe an este gospodar și patriot”, scrie, joi, Mihai Șora pe Facebook,
Comenteaza cu profilul facebook