Special

Motivare CCR: La adoptarea legii privind înfiinţarea DNA al pădurilor s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă

Curtea Constituţională a motivat, vineri, decizia prin care a admis sesizarea Guvernului pe legea USR care prevede înfiinţarea DNA al pădurilor. Judecătorii CCR argumentează că actul normativ a fost adoptat de Parlament are o sursă de finanţare incertă, lucru care încalcă prevederile constituţionale.

„Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte legea supusă prezentului control de constituţionalitate, în procedura de legiferare nu a fost solicitată fişa financiară nici de către iniţiatorii propunerii legislative şi nici de către Camera Parlamentului în care au fost propuse şi adoptate amendamente. Prin urmare, s-a statuat că neîndeplinirea obligaţiei solicitării fişei financiare conduce, în mod firesc, la concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, astfel că au fost încălcate prevederile constituţionale cuprinse în art.138 alin.(5) referitoare la stabilirea sursei de finanţare”, potrivit motivării CCR.

De asemenea, „Curtea a observat, cu acelaşi prilej, că argumentul potrivit căruia «deşi a fost solicitată, verbal, fişa financiară a măsurilor propuse, iniţiatorii amendamentelor au precizat că nu există impact financiar pentru anul în curs întrucât cele două autorităţi sunt finanţate integral din venituri proprii», prezentat în comunicarea adresată Curţii de preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din cadrul Camerei Deputaţilor, nu poate complini niciuna dintre obligaţiile constituţionale, respectiv cea privind solicitarea fişei financiare care trebuia să însoţească propunerea legislativă [art.138 alin.(5) din Constituţie] sau cea privind solicitarea informării din partea Guvernului [art.111 alin.(1) din Constituţie], aspecte, de altfel, evidenţiate şi de Consiliul Legislativ în avizul emis în procedura de legiferare”.

Curtea Constituţională a mai reţinut că, întrucât cheltuielile preconizate prin textele de lege criticate grevează asupra bugetului de stat, adoptarea lor ar fi fost posibilă doar după stabilirea sursei de finanţare în condiţiile Legii fundamentale şi după solicitarea informării Parlamentului de către Guvern.

„Neîndeplinirea obligaţiei iniţiatorilor legii de a solicita Guvernului fişa financiară, conform art.138 alin.(5) din Constituţie coroborat cu art.15 alin.(2) din Legea nr.500/2002, şi a obligaţiei preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului sau a preşedintelui Comisiei pentru muncă şi protecţie socială de solicitare a informării din partea Guvernului, potrivit prevederilor art.111 alin.(1) din Constituţie, conduce la concluzia că între Parlament şi Guvern nu a existat un dialog real cu prilejul adoptării legii supuse controlului, iar Parlamentul a decis asupra majorării unor cheltuieli bugetare bazându-se pe o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi efectiv”, mai arată magistraţii Curţii, în motivare.

Pe 30 septembrie, Curtea Constituţională a admis sesizarea Guvernului la Legea iniţiată de USR şi adoptată de Parlament care prevede înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu – DIIM sau „DNA al pădurilor”. Astfel, actul normativ este neconstituţional şi urmează să se reîntoarcă în Legislativ pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.

Pe 16 iunie, Senatul a votat, decizional, proiectul de lege iniţiat de USR care prevede înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu – DIIM (DNA-ul Pădurilor).

Alte știri de interes

Decizie: Dragoş Poteleanu, fostul șef al casei de Asigurări Constanța, șase ani cu executare

Mihnea Tudor

Imagini cu Ciolacu în restaurantul unei pensiuni, nerespectând măsurile de distanţare. Poliţia a dat amenzi

Mihnea Tudor

Axinte de la Vacanța Mare, condamnat la doi ani de închisoare

Mihnea Tudor

DNA: George Scripcaru, primarul în funcţie din Braşov, pus sub control judiciar

Saghin Cristian

Judecătoarea Camelia Bogdan cere sechestru pe averea lui Dan Voiculescu pentru încălcarea statului de drept. Cum motivează

Saghin Cristian

Nicolae Bănicioiu în fața urmăririi penale. Suspectat de trafic de influenţă şi luare de mită, de pe vremea când era ministru

Saghin Cristian

Decizie CEDO în privința judecătoarei Camelia Bogdan, care a fost exclusă din magistratură

Saghin Cristian

Fost ofițer de poliţie judiciară din DNA, actualmente comisar şef în IGPR, plasat sub control judiciar pentru luare de mită, favorizarea infractorului şi folosirea informaţii nedestinate publicităţii

Mihnea Tudor

Kovesi: Parchetul European va apăra nu doar bugetul UE, ci şi statul de drept

Saghin Cristian

Acest site folosește cookies. Nu colectăm date personale. Acceptă »