Manipularea digitală e gravă doar când o face tabăra greșită? La ultimul Birou Politic Național al PNL la care am participat am expus două realități incontestabile.
– Există campanii de presă orchestrate împotriva celor din partid care au altă opinie decât președintele, pe site-uri unde domnul Bolojan e glorificat.
– Și există campanii coordonate în social media, cu troli și conturi false, mai agresive decât tot ce am văzut în perioada Georgescu.
Am întrebat cine plătește și dacă infrastructura asta digitală e folosită pentru reglarea conturilor interne din PNL. Mai mult, am cerut să ni se spună și dacă, în această ecuație, există, așa cum spune presa, un consultant extern.
Răspunsul, pe fugă, a venit de la Dan Motreanu: factura nu e plătită de PNL.
Bun. Atunci de cine?
Și acum să trecem la chestiunea de fond.
După 2024, România a făcut un lucru pe care puține democrații au curajul să îl facă. A spus răspicat că manipularea digitală a unei campanii e inacceptabilă, că acest fenomen e un atac la adresa democrației.
Singura problemă e că am început să aplicăm principiul în funcție de cine beneficiază de pe urma lui.
Să ne amintim ce a însemnat cazul Georgescu, fiindcă merită.
Raportul TikTok către Comisia Europeană a confirmat o rețea de peste 27.000 de conturi false, operate printr-un furnizor de fals engagement, care l-au promovat pe Georgescu și AUR. Ministerul de Interne a constatat că peste 100 de influenceri, cu aproximativ 8 milioane de urmăritori, l-au promovat fără să declare că e publicitate politică. Documentele declasificate de CSAT arată că hashtagurile lui au urcat până pe locul 9 la nivel mondial. Iar la Autoritatea Electorală, candidatul declarase buget de campanie zero.
Reacția a fost pe măsură și multe voci din spațiul public românesc au vorbit despre pericolul manipulării digitale pentru democrație. Corect.
Acum să vorbim despre valul pro-Bolojan.
Nu o spun eu. O spun jurnaliști care nu pot fi acuzați că țin cu Georgescu. G4Media a analizat ascensiunea fulgerătoare a paginilor pro-Bolojan, fără să suspicioneze comportament neautentic, și a semnalat, de exemplu, că o postare a acestuia pe Facebook cu noile date privind deficitul bugetar a adunat în mai puțin de 15 minute de la publicare peste 10.000 de reacții. După 11 ore, anunțul lui Ilie Bolojan avea, potrivit aceleiași surse, peste 52.000 de reacții, peste 4.300 de comentarii și a fost redistribuit de peste 2.000 de ori. În Gândul, Patrick André de Hillerin a scris fără menajamente despre eroul boților, al like-urilor cumpărate și al activiștilor de partid.
Pagini apărute peste noapte. Profiluri recent create, fără istoric, care lasă același comentariu, cuvânt cu cuvânt, sub zeci de postări. Un ritm de interacțiune pe care oamenii care lucrează în social media îl recunosc imediat ca atipic.
Sunt exact semnalele care, în 2024, au pus o țară pe jar. Reacția de acum? Tăcere.
Și aici nu vorbim despre ipocrizia obișnuită, gen ai mei sunt buni, ai tăi nu. Vorbim despre ceva mai serios. Am construit o doctrină morală despre manipularea digitală, am făcut din ea o linie roșie a democrației, am transformat-o într-un principiu fondator al noii normalități. Și apoi am aplicat-o fix până la linia unde ne convenea, nici un centimetru mai departe.
Înțeleg că nu toți cei care îl susțin pe Bolojan sunt boți. Sigur că nu. Sunt oameni reali care îl apreciază sincer. Dar același lucru era valabil și pentru Georgescu, și atunci nimeni nu a acceptat scuza că unii susținători sunt reali ca motiv să ignorăm rețelele artificiale de amplificare.
Pentru că problema nu a fost niciodată dacă există susținere autentică. Problema e că susținerea autentică e umflată artificial, că percepția publică e distorsionată, că algoritmul e păcălit să arate o popularitate mai mare decât cea reală. Iar asta schimbă felul în care oamenii obișnuiți își formează o părere.
Era problema în noiembrie 2024. E aceeași problemă și acum. Nu s-a schimbat nimic tehnic și nimic etic. S-a schimbat doar echipa care câștigă de pe urma ei.
De aceea, ar fi bine să nu ne mai prefacem că problema a dispărut fiindcă s-a schimbat numele de pe pagini.
Boții și trolii nu au culoare politică. Nu devin curați fiindcă îi folosește cineva cu care ești de acord. Sunt o metodă. Iar o metodă nu se legitimează prin identitatea celui care o întrebuințează.
Dacă principiul a contat în 2024, contează și azi. Dacă a contat doar cât ne-a fost de folos, atunci nu a fost un principiu, ci o unealtă.
Cei care au cerut fermitate în 2024, când manipularea digitală era pe prima pagină, ar trebui să fie primii incomodați de ce se întâmplă acum în PNL. Nu pentru Bolojan și nu împotriva lui. Ci pentru ca standardul pe care ni l-am impus atunci să fi însemnat ceva.
Comenteaza cu profilul facebook