Ministrul Mediului a făcut referire la cele mai importante prevederi ale noului cod silvic. Astfel, acesta permite statului român să intervină şi să împădurească acolo unde terenurile au fost despădurite şi abandonate de către proprietari. Totodată, documentul oferă dreptul proprietarilor de pădure privaţi sau de stat la soluţii alternative de pază: structuri specializate, pază în regim propriu, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege. De asemenea, se suspendă dreptul de acces în sistemul informatic SUMAL2 ori de câte ori există situaţii legate de furtul de masă lemnoasă.
“Poate că nu ar fi existat zi mai potrivită decât cea de astăzi, pentru că este Ziua internaţională a pădurilor. Am aprobat în Guvernul României proiectul de lege care reglementează noul Cod silvic. Este un Cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios şi bine argumentat cu toţi actorii din domeniul silvic. Am solicitat prim-ministrului, şi acesta a fost de acord, cu o procedură de urgenţă pe care o vom propune Parlamentului României. Este primul Cod silvic din 2008 şi până astăzi, este scris de la zero şi este născut într-un context firesc, pentru că am aprobat în anul 2022 Strategia naţională pentru păduri. Un al doilea pas al acestei întregi situaţii a fost elaborarea noului Cod silvic. Elaborarea proiectului de lege a fost finanţată din PNRR, ţine cont de nevoile de dezvoltare ale ţării, răspunde aşteptărilor pe care societatea le are de la pădurile ţării şi asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în materie”, a menţionat ministrul la finalul şedinţei de Guvern.
El a subliniat că Ministerul Mediului este preocupat tot mai mult de gestionarea efectelor schimbărilor climatice, iar pădurile sunt cele mai reziliente în combaterea efectelor devastatoare, fie vara, când traversăm zile în şir de cod roşu de caniculă, fie toamna, când avem inundaţii sau alte fenomene meteo extreme. “Mereu ne uităm prima oară spre păduri când ne gândim la combaterea acestor schimbări climatice”, a spus demnitarul.
“Cele mai importante prevederi pe care noul Cod silvic le are. În primul rând, tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării. Dacă până acum erau interzise doar în parcurile naţionale, vom extinde această interdicţie şi în parcurile naturale şi în toate siturile Natura 2000. Discutăm de o suprafaţă de peste 5,5 milioane de hectare, din care mai mult de jumătate e pădure. Totodată, Codul silvic, în forma propusă, va permite statului român să intervină şi să împădurească acolo unde terenurile au fost despădurite şi unde au fost abandonate de către proprietari. Există numeroase astfel de situaţii în România. Vom interveni şi vom planta pe acele terenuri. Totodată, stabilim cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure. Fie că discutăm despre imagini satelitare, despre monitorizarea video a drumurilor de acces în pădure, creăm astfel premisa unei gestiuni digitalizate”, a adăugat ministrul.
Potrivit acestuia, un element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 ori de câte ori apar situaţii legate de furtul de masă lemnoasă.
“La fel ca atunci când rămâi fără permis, în cazul şoferilor care sunt în stare de ebrietate, exact aşa vom lua dreptul de a intra în SUMAL celor care nu respectă legea, o vom face pentru o lună, pentru trei luni sau pentru totdeauna, în funcţie de gravitatea situaţiei. Totodată, dăm dreptul proprietarilor de pădure, proprietarilor privaţi sau de stat, la soluţii alternative de pază: structuri specializate, pază în regim propriu, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege. Reglementăm comunităţile dependente de produsele pădurii”, a mai spus demnitarul.
El a subliniat că introduce în noul Cod silvic termenul de folosinţă agrosilvică, ceea ce înseamnă că păşunile şi culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori şi arbuşti.
“Apare Consiliul Naţional al Silviculturii, o organizaţie profesională care reuneşte toate organizaţiile de profil din domeniu. Toţi proprietarii de pădure vor fi incluşi într-un registru forestier naţional. De asemenea, toţi românii se vor putea bucura în continuare de pădurile noastre, aceştia având dreptul să se plimbe în orice pădure doresc”, a subliniat ministrul.
Pe de altă parte, el a menţionat că, în luna februarie, a depus alături de alţi colegi din Parlament, nişte amendamente la actualul Cod silvic, prin care a rezolvat o serie de probleme semnalate în mai multe judeţe, mai ales în judeţul Bacău, respectiv situaţia acelor moştenitori de pădure care nu au o dezbatere a succesiunii în faţa unui notar şi nu pot beneficia de propria pădure.
“Ne aflam în situaţia în care un moştenitor, deşi plătea impozit pe acea suprafaţă, plătea pază la ocolul silvic, atunci când ar fi vrut să-şi ia 5 m3 la hectar din propria pădure, ar fi fost pus în situaţia în care pădurarul nu putea marca acei arbori – este o situaţie pe care am rezolvat-o prin acea iniţiativă legislativă care a fost deja votată de către plenul Camerei Deputaţilor, motiv pentru care putem să spunem că această chestiune este rezolvată”, a precizat ministrul Mediului.
Comenteaza cu profilul facebook