Numele viitorului prim-ministru este deja un subiect fierbinte atât pentru opoziție, cât și pentru putere. În mai multe intervenții de după anunțarea rezultatelor exit-poll-ului de la ora 21.00, câțiva membri marcanți ai social democraților (Firea, Ciolacu, Manda, Romașcanu etc) secondați de Tăriceanu au clamat pe nedrept că ”președintele este obligat de Constituție să numească drept prim-ministru pe cineva propus de partidul care are cele mai multe mandate!”, lucru total neadevărat și nesusținut de niciun text din Legea fundamentală.
Ce spune Constituția
Astel, la capitolul ”Numirea Guvernului”, din secțiunea dedicată atribuțiilor președintelui României, avem ARTICOLUL 85, care spune clar la aliniatul 1:
”(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.”
Constituția României, articolul 85, aliniatul 1
Așadar, fără nicio condiționalitate pentru șeful statului în numirea premierului.
Urmează în textul constituțional secțiunea dedicată Guvernului României, unde, la capitolul ”Investitura” găsim articolul 103, aliniatul 1:
”(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.”
Constituția României, articolul 103, aliniatul 1
Nu există majoritate absolută
După alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020 este foarte clar că niciun partid nu a obţinut majoritatea absolută la alegerile parlamentare (50% plus 1), ceea ce înseamnă că preşedintele nu este obligat să desemneze un premier de la partidul care a câștigat cele mai multe procente.
Următorul guvern va fi instalat în urma unor negocieri, fie PNL, fie PSD având nevoie de susţinerea altor formaţiuni parlamentare. În acest moment, o alianţă de dreapta pare mult mai probabilă în Parlament, astfel că este greu de crezut că se va ajunge la o eventuală contestare la CCR a vreunei propuneri făcute de Klaus Iohannis.
Declaraţiile liderilor PSD, în această situaţie, sunt complet lipsite de temeiuri constituţionale, devin simple declaraţii politice răuvoitoare, menite să agite spiritele, neexistând obligaţia preşedintelui de a desemna premierul de la partidul care deţine cel mai mare număr de mandate dintre formaţiunile reprezentate în Parlament.
Comenteaza cu profilul facebook