Şeful misiunii FMI pentru România Jan Kees Martijn a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că pachetul de măsuri fiscale adoptat Guvern este un pas în direţia dorită, dar a precizat că mai trebuie făcute ajustări. El a menţionat că deficitul fiscal trebuie să scadă sub trei procente şi a mai afirmat că sunt limitate capacităţile de reducere a cheltuielilor publice.
“Pachetul de măsuri fiscale recent adoptat este un pas în direcţia dorită, dar mai trebuie făcute nişte ajustări. Ţinta de deficit de 4,4% fixată iniţial este acum în afara puterii de a fi acoperită şi este estimată undeva la şase procente. Deficitul fiscal va trebui să scadă sub trei procente, aşa cum a fost agreat cu Comisia Europeană. Asta pentru a putea duce la eliberarea de noi fonduri din partea Uniunii Europene. Trebuie făcute alte ajustări pentru a ajunge la acest obiectiv. Noul pachet fiscal vă îmbunătăţeşte politicile în anumite zone. Se ocupă în general de taxe în domeniul construcţiilor, IT şi noul pachet fiscal introduce şi măriri în ceea ce priveşte microîntreprinderile. Pragurile pentru înregistrarea unei microîntreprinderi ar trebui scăzute. Taxele aplicate băncilor au pus o povară suplimentară pe companii şi ar putea să impacteze şi în continuare performanţele financiare”, a declarat Jan Kees Martijn.
El a mai anunţat că este necesară eliminarea privilegiilor existente în sistemul public.
“Capacităţile de reducere a cheltuielilor publice sunt limitate. Corectarea cheltuielilor publice pe termen mediu ar putea fi de ajutor pentru Guvern, dar este puţin probabil să se poată întâmpla acest lucru. Pentru a ajunge cu sistemele de educaţie şi de sănătate la nivelul Uniunii Europene sunt necesare investiţii şi în continuare. Va fi necesară o creştere a procentului alocat cu încă două procente din Produsul Intern Brut faţă de ceea ce este prevăzut în acest moment. De asemenea, este necesară eliminarea privilegiilor existente în sistemul public în acest moment. De asemenea, ar trebui alocate fonduri pentru a se face trecerea cât mai rapidă de la energia produsă din combustibili fosili la energia verde”, a explicat şeful misiunii FMI în România.
El a mai apreciat că este binevenită crearea unei direcţii de taxe la Ministerul Finanţelor astfel încât strategiile fiscale să fie analizate înainte să fie implementate.
Jan Kees Martijn a făcut şi o analiză a politicilor monetare:
“În privinţa politicilor monetare, deşi presiunea preţurilor a început să fie moderată, BNR ar trebui să menţină o abordare atentă astfel încât inflaţia să ajungă în apropiere de ţintă până la mijlocul anului 2025. Politica monetară a ajutat la scăderea inflaţiei. Angajamentul BNR de a menţine dobânzile cheie până în 2023 este binevenită. Relaxarea politicii monetare ar trebui să aştepte până când inflaţia de bază este pe o ţintă de scădere predictibilă. În cazul unei revizuiri în creştere a preţurilor şi inflaţiei de bază, BNR ar trebui să înăsprească politica monetară. Decizia guvernului de a controla preţurile la alimente nu este o strategie bună pentru scăderea preţurilor”, a mai transmis Jan Kees Martijn.
El a previzionat o creştere economică de 3,75% pe termen mediu pe măsură ce consumul îşi revine şi a mai anunţat că inflaţia ar putea scădea de la 7,5 la sfârşitul acestui an la puţin peste patru procente la finalul lui 2024.
Echipa FMI, condusă de Jan Kees Martijn, a vizitat Bucureștiul în intervalul 25 septembrie – 4 octombrie 2023, pentru consulări în baza Articolului IV din Statutul Fondului.
Jan Kees Martijn a mai afirmat că după implementarea pachetului fiscal deficitul va scădea anul viitor de la 6% la 5% şi a precizat că vor fi mai multe de făcut pe termen mediu pentru ca deficitul fiscal să ajungă la 3%. El a menţionat că pentru 2024 nu prevede să fie probleme de finanţare cu acest deficit.
Şeful misiunii FMI pentru România a fost întrebat miercuri, într-o conferinţă de presă, dacă, în condiţiiile în care Guvernul ar da afară 300.000 de angajaţi din sistemul bugetar, anul viitor ar fi bani pentru creşteri de pensii şi salarii.
“Ce am spus a fost că am observat că există posibilitatea îmbunătăţirii sistemului public şi susţinem folosirea evaluărilor de cheltuieli ca să fie observate locurile unde sunt risipite resursele şi unde poate fi făcut Guvernul să funcţioneze mai bine. Plătitorii de taxe trebuie să primească o valoare mai mare pentru banii pe care îi dau statului. Acesta este un criteriu al unui guvern care funcţionează bine. Ne-am uitat la pachetul fiscal, vedem că pachetul fiscal include mai multe elemente legate de scăderea nivelului de cheltuieli. Sperăm că acestea vor aduce plus valoare pachetului fiscal, dar în acelaşi timp nu am menţionat despre anumite reduceri şi nu ne-am uitat la anumite reduceri în privinţa numărului de angajaţi”, a afirmat Jan Kees Martijn.
De asemenea, el a mai fost întrebat dacă România va avea anul viitor bani să crească pensiile şi salariile sau acestea vor fi îngheţate în 2024.
“Ne aşteptăm că după implementarea pachetului fiscal, deficitul fiscal va scădea la anul de la şase până la cinci la sută. Susţinem că este un pas important pentru punerea finanţelor publice pe o bază sustenabilă. Dar mai multe vor fi necesare de făcut pe termen mediu, pentru a scădea de la cinci la sută deficitul până la trei la sută. Pentru 2024 nu prevedem că cu acest deficit să fie probleme de finanţare, dar pe termen lung este important să rămânem pe acest drum, pe drumul consolidării fiscale astfel încât să ne asigurăm că Guvernul va putea să se împrumute în continuare, dar cu dobânzi mai mici. Calea pe termen lung este cea care contează, din punctul nostru de vedere ca să ne asigurăm că probleme despre care aţi vorbit să nu apară”, a mai transmis şeful misiunii FMI în România.
El a mai anunţat că a recomandat eficientizarea sistemului de taxe şi închiderea excepţiilor.
“Prioritatea în recomandările făcute de noi este eficientizarea sistemului de taxe, să fie închise excepţiile, să facă sistemul să fie mai corect şi mai simplu ceea ce va duce la creşterea veniturilor şi va crea o bază ori pentru un impozit unic real, fie un impozit progresiv. Asta am zis şi anul trecut. Anul acesta a fost prima prioritate astfel cum să fie făcut sistemul fiscal actual să funcţioneze mai bine, să fie mai echitabil astfel încât fiecare să plătească ce are de plătit”, a afirmat şeful misiunii FMI pentru România.
FMI, avertisment pentru guvernul României
– Majorarea pensiilor, în pericol
– FMI a cerut să vadă planul guvernului după ce măsurile fiscale sunt suspendate la CCR
Deficitul bugetar stă să explodeze. Soluţii de avarie gândite de guvern
1. amânarea unor finanţate din bugetul de stat
2. amânarea unor plăți
3. taxe mai mari pentru jocurile de noroc
4. reorganizarea Ministerului Finanțelor
5. verificarea modului în care primăriile cheltuie banii
Taxe controversate care pot pica legea la Curtea Constituţională
– taxa de 2% pe cifra de afaceri a băncilor
– taxă de 0,5% pe cifra de afaceri în sectorul petrol şi gaze
– cash limitat la 5.000 de lei persoane fizice
– din 2025 – plăţile limitate la 2.500 de lei cash
– cash limitat la 2.000 de lei pentru cash&carry.
Comenteaza cu profilul facebook