Guvern

România își vinde participația la combinatul Krivoi Rog din Ucraina, care nu mai funcționează de 22 de ani

Memorandumul referitor la vânzarea participaţiei României la combinatul Krivoi Rog din Ucraina cu toate drepturile şi obligaţiile aferente, elaborat de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului se află pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de miercuri. Acest combinat nu mai funcţionează deloc de 22 de ani. România a plătit circa 1 miliard de dolari pentru construcţia combinatului şi a primit numai 0,53% din cantitatea de peleţi pe care trebuia să o primească.

Statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999, aproximativ 1 milion de euro către trei firme pentru pază şi conservare. Aceste firme sunt impuse printr-o lege specială.

”Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a emis un memorandum privind identificarea celei mai bune soluţii pentru vânzarea/valorificarea participaţiei României de pe platforma CIM Krivoi Rog cu toate drepturile şi obligaţiile aferente. Actul se află pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de mâine. Memorandumul mai indică amendarea cadrului legislativ privind problematica în ansamblu a Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor acide cu conţinut de fier Krivoi Rog, pentru a asigura o formă de soluţionare corespunzătoare situaţiei existente”, a informat ministerul.

De asemenea, memorandumul prevede abrogarea Legii nr. 95/31.12.1993 privind continuarea participării României la construirea combinatului  şi asigurarea resurselor de finanţare necesare.

„În temeiul art. 10 alin. (2) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării din 10.05.2009, aprobat prin Hotărârea nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, conform caruia Memorandumul poate fi elaborat şi în cazul în care este necesară o decizie a Guvernului într-o anumită problematică, precum şi în temeiul art. 18. alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, propunem:

  • Identificarea celei mai bune soluţii pentru vânzarea/valorificarea participaţiei României de pe platforma CIM Krivoi Rog cu toate drepturile şi obligaţiile aferente;
  • Amendarea cadrului legislativ privind problematica în ansamblu a CIM Krivoi Rog, pentru a asigura o formă de soluţionare corespunzătoare situaţiei existente;
  • Abrogarea Legii nr. 95/31.12.1993 privind continuarea participării României la construirea Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor acide cu conţinut de fier de la Krivoi Rog – Ucraina şi asigurarea resurselor de finanţare necesare”, arată Memorandumul.

 Claudiu Năsui, ministrul Economiei, spune că acest combinat nu mai funcţionează deloc de 22 de ani.

„Este o reminiscenţă a economiei socialiste planificate deţinute de stat. A fost fondat de Republica Socialistă România, împreună cu alte state din lagărul socialist, în anul 1986. România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile (echivalentul a ~1 miliard de dolari) pentru construcţie. În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleţi de fier pentru a produce oţel. În total, statul român ar fi trebuit să primească circa 30 de milioane de tone de peleţi timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159.000 de tone. Adică 0,53% din cât trebuia să primească. O altă ‘bună afacere’ a statului. Să ne înţelegem bine: de 22 de ani acest combinat nu mai funcţionează deloc. Celelalte state cu care eram în asociere şi-au marcat pierderea şi au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuţie naţională. Statul român, însă, a ales să rămână agăţat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest maldăr de fier din care se fură anual, cam orice. Sunt nenumărate reportaje făcute de televiziunile româneşti care arată aproape an de an că din combinat, adică ce a mai rămas din el după atâta vreme, se fură ca din codru. „Investiţia” aceea a ajuns o epavă”, a spus Claudiu Năsui, ministrul Economiei, pe subiect.

 Ţinând cont de situaţia politico-economică internă din Ucraina, în evaluarea posibilităţilor de acţiune trebuie luate în considerare următoarele elemente: improbabilitatea recuperării integrale de către partea română a cotei sale de participare stabilite prin Protocolul din 1994. Convenţia din 1986 prevede că datoria Ucrainei se constituie progresiv, pe măsura recepţionării obiectivelor finalizate (valoarea obiectivelor finalizate şi recepţionate constituie aproximativ 185 de milioane ruble transferabile), dat fiind că proiectul nu a fost finalizat, există posibilitatea unei interpretări din partea ucrainenană a situaţiei în sensul că, în fapt valoarea creanţei României este dată de valoarea acestor obiective finalizate şi recepţionate de partea ucraineană.

Trebuie ţinut cont şi de suma cheltuită anual de partea română pentru activitatea antreprenorilor români din cadrul CIM Krivoi Rog pentru întreţinere, salarii personal de pază, utilităţi, etc conform Hotărârii Guvernului nr. 643/1999 şi a chiriei aferernte tehnicii depozitate pe teritoriul României conform Hotărârii Guvernului nr. 290/2001.

Istoria combinatului de la Krivoi Rog

Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.

Construirea CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală privind colaborarea în acest scop, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin, între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.

Ulterior, Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România (în baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986).

Urmare a transformărilor politice şi sociale din ţările participante, după preluarea administraţiei Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.

Sumele plătite pentru paza şi conservarea utilajelor din cadrul combinatului din Ucraina sunt de circa 4 milioane lei anual.

După anul 1994 au avut loc numeroase întâlniri bilaterale pentru rezolvarea situaţiei de la CIM Krivoi Rog. În anul 2008 în cadrul întâlnirilor de la Bucureşti, partea română a susţinut identificarea unei soluţii care să asigure plata integrală de către Ucraina a cheltuielilor efectuate de către România în cadrul CIM Krivoi Rog conform evidenţelor bancare. Partea ucrainenă a avansat mai multe propuneri, printre care rezolvarea situaţiei prin privatizarea Combinatului şi/sau despăgubirea părţii române pentru contribuţia efectuată.

”Propunerile avansate nu au corespuns însă intereselor părţii române, astfel, în ceea ce priveşte ipoteza privatizării CIM Krivoi Rog, partea ucraineană a insistat pentru exonerarea acesteia de orice responsabilitate în cazul în care firma care ar fi preluat participarea ucrineană la Combinat nu ar fi plătit datoriile faţă de partea română, iar în ceea ce priveşte propunerile de despăgubire, acestea nu reprezentau decât o fracţiune din valoarea participaţiei României”, arată memorandumul.

În anul 2011 a existat un nou plan de privatizare a CIM Krivoi Rog, dar nici acesta nu a fost pus în aplicare deoarece parte ucraineană a invocat necesitatea perfectării unor înţelegeri cu statele implicate în proiect.

La începutul anului 2012, falimentul CIM Krivoi Rog este diferit Tribunalului Economic de la Kirovograd. Instanţa a acordat un termen de şase luni pentru a pune la dispoziţia sa un plan actualizat de reorganizare, având în vedere că unele creanţe au fost rambursate creditorilor.

Din perspectiva obiectivului României de recuperare a cheltuielilor efectuate la CIM Krivoi Rog, situaţia s-a complicat prin prisma procedurii de faliment care se desfăşura în paralel cu evoluţiile politice.

În data de 15 mai 2019, a avut loc, la sediul Ministerului Economiei, o întâlnire dintre reprezentanţii companiei Hares Engineering GmbH (Austria) – potenţial investitor pentru CIM Krivoi Rog, la solicitarea acestora, şi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul pentru  Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Potenţialii investitori şi-au manifestat interesul pentru Fabrica de Pelete construită de partea română pe platforma CIM Krivoi-Rog.

În data de 30.11.2018 zona industrială a  Fabricii de Pelete a fost decuplată de la alimentarea cu energie electrică din cauza unor defecţiuni tehnice. Deşi defecţiunile au fost remediate la începutul lunii decembrie, costurilor aferente fiind suportate de către partea română, nici până în prezent Direcţia CIM Krivoi Rog nu a recuplat alimentarea cu energie electrică în zona respectivă. Ca urmare, a fost inundat subsolul obiectivelor şi utilajele tehnologice instalate, existând riscul afectării grave a structurii de rezistenţă a construcţiei.

Conform relatărilor antreprenorilor români, Direcţia Generală CIM Krivoi Rog contrar prevederilor Protocolului din 5 mai 1994 dintre guvernele României şi Ucrainei a retras în totalitate paza exterioară a Fabricii de Pelete. Datorită acestui fapt s-au intensificat cazurile de pătrundere prin efracţie şi furturi operate de către grupuri de infractori, care depăşesc numeric paza asigurată de către antreprenorii români. Ultimul caz de furt a avut loc în noaptea de 08-09 ianuarie 2021, iar în urma apelului, Poliţia locală a reţinut 7 infractori.

Totodată, firma slovacă Point continuă distrugerea construcţiei metalice, potrivit informarilor transmise de catre antreprenorii români, a conductelor tehnologice şi a utilajelor din obiectele ocupate abuziv, agresând paznicii antreprenorilor români.

”Conducerea  CIM  Krivoi  Rog  continuă  să  aibă  o  atitudine ostilă  faţă   de personalul român”,  relevă documentul.

Distribuie

Comenteaza cu profilul facebook

Alte știri de interes

Cîțu susține că ne-am revenit în forță: “Creşte puternic PUTEREA DE CUMPĂRARE a românilor!”

Daniela Arnăutu

Barna, mesaj pentru Ciolacu şi PSD, pe tema PNRR: “Vreau să fiu foarte clar – consultările care se desfăşoară în aceste zile sunt fireşti”

Daniela Arnăutu

Cristian Ghinea, despre PNRR: Ciolacu, hai să discutăm cu demisia pe masă!

Mihnea Tudor

Florin Cîţu, prima reacție după criticile Comisiei Europene faţă de PNRR: Spulber un fake news de la prima ora

Mihnea Tudor

Cîţu spune că nu vor primi certificate verzi cei care au avut boala dar s-au tratat acasă și nu au raportat la DSP

Daniela Arnăutu

Ar putea exista o guvernare PSD-PNL? Răspunsul tranșant al premierului Florin Cîțu

Mihnea Tudor

Acest website sau tool-urile externe, folosesc cookie-uri necesare pentru buna lui functionare, in scopurile descrise in politica de cookie-uri. Pentru a afla mai multe despre acestea si despre modul in care poti sa revoci acordul pentru cookie-urile folosite, te rugam sa consulti Politica de COOKIES. Prin inchiderea acestui mesaj de notificare sau continuarea navigarii in website in orice fel, iti dai acceptul pentru folosirea de cookie-uri. DE ACORD Termeni si conditii »