Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Curţii Constituţionale a României (CCR), o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 39/2017 privind acţiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispoziţiilor legislaţiei în materie de concurenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, se arată într-o informare a Administrației prezidențiale.
“Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea criticată contravine unor norme şi principii constituţionale”, arată şeful statului, în sesizarea transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu.
Iohannis precizează că această lege i-a fost transmisă de Parlament spre promulgare pe 21 aprilie. Şeful statului susţine că Senatul – în calitate de primă Cameră competentă – a adoptat, în octombrie 2017, acest act normativ cu încălcarea Constituţiei, prin depăşirea termenului de 30 de zile în care aceasta se putea pronunţa asupra OUG nr. 39/2017.
“În data de 3 octombrie 2017, Senatul a adoptat proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 39/2017, această formă având un articol unic cu patru puncte cuprinzând modificări şi completări ale dispoziţiilor Legii nr. 21/1996. Ca urmare a celor 11 noi intervenţii legislative adoptate şi ţinând seama de raportul comun al Comisiei pentru industrii şi servicii, respectiv al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în şedinţa din data de 7 noiembrie 2018, plenul Camerei Deputaţilor a votat în sensul că pentru toate acestea competenţa decizională aparţine Senatului, în acest mod făcând o greşită aplicare a dispoziţiile art. 75 alin. (5) din Constituţie”, explică Iohannis.
Preşedintele susţine că s-a încălcat principiul bicameralismului. Astfel, el arată că actul normativ în forma adoptată în noiembrie 2018 de Camera Deputaţilor cuprinde 24 de puncte noi, dispoziţii care modifică sau completează reglementări din Legea nr. 21/1996 şi care se referă, printre altele, la compunerea Plenului Consiliului Concurenţei şi condiţiile de întrunire a acestuia, mandatul membrilor, vacanţa funcţiei de preşedinte, veniturile proprii realizate de instituţie, execuţia bugetară, sancţiunile aplicate de Consiliul Concurenţei, instituirea unei pensii de serviciu pentru membrii Plenului.
“Din analiza acestor noi dispoziţii introduse de Camera Deputaţilor rezultă că acestea nu au legătură nici cu forma iniţiatorului sau cu scopul iniţiativei legislative, aşa cum acesta a fost dezvoltat în expunerea de motive, nici cu modificările adoptate de Senat, în calitate de Cameră de reflecţie, fiind deosebiri majore de conţinut. Mai mult, dacă forma adoptată de prima Cameră, Senatul, avea un articol unic cu patru puncte de modificare a OUG nr. 39/2017 şi, implicit, a Legii nr. 21/1996, forma adoptată de Camera Deputaţilor în data de 7 noiembrie 2018 cuprindea un articol unic cu 11 puncte care însumau intervenţii legislative asupra unui număr de 13 articole din Legea nr. 21/1996 şi care cuprindeau 24 de noi puncte introduse în cuprinsul actului normativ menţionat. Or, o intervenţie legislativă de o asemenea amploare, ce a condus la o configuraţie semnificativ diferită a legii, nu numai că deturnează actul normativ de la scopul iniţiatorului şi de la forma adoptată de Senat, dar reprezintă şi o încălcare flagrantă a principiului bicameralismului”, menţionează Iohannis.
El afirmă că dispoziţiile suplimentare din forma Camerei Deputaţilor la legea sesizată au fost adoptate de Senat cu încălcarea art. 75 din Legea fundamentală, într-o greşită aplicare, actul normativ fiind întors la Senat deşi niciuna dintre aceste prevederi nu intrau în competenţa decizională a acestei Camere.
Preşedintele Iohannis indică faptul că prin OUG nr. 39/2017 se transpune Directiva 2014/104/UE ce permite exercitarea acţiunilor în despăgubire de către persoanele prejudiciate prin încălcări ale dispoziţiilor legislaţiei în materie de concurenţă, asigurându-le, totodată, o protecţie similară pe piaţa internă, iar având în vedere obiectul de reglementare era necesară consultarea Consiliului Economic şi Social (CES), însă nu s-a solicitat un aviz al acestuia.
Potrivit şefului statului, condiţia din legea criticată – “să nu fie incapabilă ori să nu fi fost condamnată pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege ori alte infracţiuni săvârşite cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani sau mai mare” – contravine dispoziţiilor Constituţiei, întrucât instituie o decădere perpetuă din dreptul de a ocupa funcţia de membru al Consiliului Concurenţei.
El arată şi că norma potrivit căreia “funcţionarii publici de specialitate ai Consiliului Concurenţei pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu acordul preşedintelui Consiliului Concurenţei” instituie un privilegiu “nejustificat” şi încalcă principiul egalităţii în drepturi prevăzut de Legea fundamentală.
“Considerăm că opţiunea legiuitorului prin care se instituie condiţia acordului preşedintelui Consiliului Concurenţei în cazul percheziţionării, reţinerii ori arestării preventive pentru funcţionarii publici de specialitate ai Consiliului Concurenţei nu are ca fundament un criteriu obiectiv şi raţional, excedează necesităţii protecţiei funcţiei publice şi nu poate avea valoarea unei garanţii a înfăptuirii prerogativelor legale”, se subliniază în sesizarea de neconstituţionalitate.
Preşedintele Iohannis critică şi prevederea potrivit căreia pentru a fi numit în funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei, persoana “trebuie să fi îndeplinit cel puţin o funcţie de conducere cu largi responsabilităţi în care a făcut dovada înaltei sale competenţe profesionale şi manageriale”, susţinând că aceasta este neclară şi permite arbitrariul în aplicare. Şeful statului atrage atenţia şi că o astfel de prevedere nu se regăseşte printre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi numită membru al Consiliului Concurenţei.
“În lipsa unei atare prevederi (…), legea este neclară, lipsită de previzibilitate şi susceptibilă de interpretări, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie referitor la claritatea, previzibilitatea şi accesibilitatea legii”, se precizează în sesizarea de neconstituţionalitate.
Totodată, conform şefului statului, din interpretarea sistematică a textelor legii criticate, rezultă că atât timp cât o persoană numită membru al Consiliului Concurenţei nu a depus jurământul, mandatul său nici nu a început să curgă şi, în consecinţă, în situaţia în care jurământul nu a fost depus din culpa sa, este considerat demisionar, însă numirea altei persoane pentru funcţia devenită vacantă va fi pentru un mandat întreg şi nu pentru durata rămasă din mandatul care, în realitate, nici nu a început. Astfel, el susţine că textul de lege afectează cerinţele privind calitatea legii stabilite de Legea fundamentală.
Preşedintele Iohannis mai susţine că noţiunile de “funcţii publice de specialitate” sau de “membri inactivi” sunt neclare şi că prevederile referitoare la acestea nu se corelează cu cele ale OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Şeful statului arată, de asemenea, că legea modifică durata mandatului actualilor membri ai Consiliului Concurenţei şi statutul acestora dobândit la data începerii mandatului, aspect ce contravine Constituţiei.
Preşedintele Iohannis menţionează şi că dispoziţiile potrivit cărora, “în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Camera Deputaţilor şi Senatul vor demara procedurile pentru numirea membrilor Consiliului Concurenţei, iar la data depunerii jurământului de către membrii Consiliului Concurenţei încetează mandatele de membru al Consiliului Concurenţei aflate în exerciţiu” echivalează cu o încălcare a Directivei (UE) 2019/1 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 şi a Constituţiei.
Şeful statului solicită CCR să admită sesizarea sa şi să constate că este neconstituţională în ansamblu Legea pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 39/2017 privind acţiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispoziţiilor legislaţiei în materie de concurenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996.
Comenteaza cu profilul facebook