Smart City Barcelona – Strategia inteligentă a orașului catalan


Pe baza experienței lui Josep-Ramon Ferrer în calitate de director al programului Smart City din Barcelona, articolul descrie cei zece factori cheie de succes care sunt esențiali pentru a transforma cu succes orașele în orașe inteligente. Articolul subliniază oportunitatea unică pe care noile tehnologii o reprezintă pentru orașe de a porni pe o cale mai durabilă, prin implicarea cetățenilor.


Smart City Barcelona – transformare

Odată cu urbanizarea rapidă a lumii, conceptul de „orașe inteligente” a luat avânt în agenda politică internațională. Transformarea orașelor în orașe digitale aduce o oportunitate incredibilă pentru îmbunătățirea bunăstării cetățenilor și încurajarea progresului economic.

În timp ce orașele reprezintă mai mult de jumătate din PIB-ul global și 70% din consumul de energie și, având în vedere că peste un miliard de oameni s-au mutat în zonele urbane din 2000, este clar că planificarea urbană viitoare și elaborarea de politici va trebui să se concentreze pe faptul că, tehnologiile digitale pot juca un rol important pentru a transforma orașele cat și pentru a garanta capacitatea lor de viață și creștere durabilă pe termen lung.

Fără îndoială, secolul 21 va fi secolul cea mai rapidă schimbare din istorie. Faptul că, în ultimii doi ani, s-au produs mai multe date decât până acum, demonstreaza realitatea acestei transformări foarte rapide. Desigur, secolul al XX- lea a reprezentat un imens pas înainte în ceea ce privește demografia, industrializarea, revoluția științifică și tehnologică, etc. Cu toate acestea, s-a caracterizat și printr-o conștientizare din ce în ce mai mare a deficitului de resurse, o presiune din ce în ce mai mare asupra mediului, precum și îngrijorări mai mari cu privire la modul în care cetățenii pot avea impact – pozitiv sau negativ – în lumea în care trăiesc.

Secolul 21 a început cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului ale ONU (ODM) , care au încercat să abordeze cele mai mari provocări sociale a fost cu care se confruntă lumea. În 2015, acestea au fost înlocuite cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), care recunosc că informația, tehnologia și internetul pot juca un rol semnificativ în atingerea acestor obiective ambițioase. Acest lucru confirmă faptul că , fără îndoială, secolul 21 va fi secolul cunoașterii. În fiecare minut, pe glob, sunt trimise 168 de milioane de mailuri, 6.600 de imagini sunt încărcate pe Flikr și sunt postate 100.000 de tweet-uri.

Aceasta este o transformare puternică: Internetul ne schimbă de fapt obiceiurile, modul în care comunicăm, cum ne reunim și chiar modul în care vedem și experimentăm lumea. A schimbat, în mod radical modul în care cetățenii își organizează viața. Ca o consecință directă, internetul va avea un efect radical asupra organizării orașelor și a relațiilor cu cetățenii lor. Într-adevăr, internetul a schimbat viața oamenilor care locuiesc în orașe, deoarece a schimbat modul în care sunt organizate procesele productive, modul în care au loc tranzacțiile economice și chiar modul în care cetățenii consumă cultura și serviciile de agrement, de exemplu. Se pot vedea deja câteva exemple ale acestor schimbări prin dezvoltarea de noi servicii și aplicații la nivel de oraș. Cu toate acestea, provocarea este încă uriașă pentru multe orașe. După cum o spune arhitectul Vicente Guallart: „Internetul ne-a schimbat viața, dar încă nu ne-a schimbat orașele”.

Revoluția informațională, bazată pe Big Data și pe Internet of Things (IoT), va favoriza dezvoltarea orașelor digitale: orașele vor funcționa ca rețele – astfel încât să-și optimizeze structura și scara lor – iar informațiile vor fi transformate în cunoaștere.

Contrar credinței comune, ceea ce se numește „Smart City” sau „Digital City” – sau anterior „Societatea informațională”, sau chiar astăzi „Internet of Things” – nu este nici o modă, nici un proiect, nici un brand, nici un concept de marketing, ci o modalitate de a defini, sub același concept, rezultatele revoluției informaționale. Revoluția Internetului – care a început la sfârșitul secolului 20, are impact în toate colțurile planetei și în toate dimensiunile vieții noastre.

În același timp, totuși, ar trebui să înțelegem că această revoluție nu se referă doar la tehnologie sau, pentru a spune altfel, că tehnologia nu este nici motivul, nici obiectivul final al acestei revoluții. Această revoluție se referă la modul în care putem profita la maxim de noile tehnologii bazate pe Internet, într-un model de rețea de cunoștințe distribuite și globalizate și să construim orașele viitorului luând în considerare toate domeniile: economic, social, cultural și politic.

Tehnologia de secol 21 si aplicatiile sale potentiale ne permite să luam în considerare obiective ambițioase pentru orașe digitale. Revoluția informațională reprezintă într-adevăr o oportunitate unică de a construi orașe mai viabile și mai corecte din punct de vedere social, în care viața cetățenilor poate fi îmbunătățită în mod constant și în care creșterea economică este creată prin inovație și noi modele de afaceri. Prin urmare, ne va orienta economiile către o cale mai durabilă, generând oportunități pentru toți și obținând la maximum resursele existente, într-o perspectivă de auto-suficiență. Din nou, nu este vorba doar de tehnologie: este vorba despre politică, strategie și transformare. Dacă o facem bine, orașele digitale reprezintă o oportunitate unică pentru noi de a transforma lumea urbană în care trăim.

”Am avut această intuiție la Barcelona, acum câțiva ani. Am înțeles că internetul și noile tehnologii au fost o oportunitate unică și incredibilă de a transforma orașul și de a regândi fiecare aspect al acestuia: logistică, energie, educație, asistență medicală, infrastructură, management urban, spațiu public, locuințe, securitate, mobilitate etc., într-o abordare holistică”, declară Josep-Ramon Ferrer.

Până în 2050, 70% din populația globală va locui în orașe. Orașele reprezintă mai mult de 50% din PIB-ul global și 70% din consumul total de energie. Un miliard de oameni s-au mutat în zonele urbane din 2000.

Strategia inteligentă a orașului Barcelona

În 2011, Consiliul Local al Barcelonei a lansat o nouă strategie IT pentru a cuprinde un plan de transformare global, care vizează introducerea utilizării de noi tehnologii într-un mod inovator, în vederea îmbunătățirii funcționării și a managementului general al orașului, încurajarea creșterii economice și consolidarea bunăstării cetățenilor.

Această strategie a fost puternic aliniată la obiectivele Orizont 2020, strategia Uniunii Europene este de a-și îmbunătăți modelul de creștere pentru următorul deceniu și de a crea o cale mai durabilă, mai inteligentă și mai incluzivă pentru dezvoltare. Strategia Barcelonei a răspuns și provocărilor cu care se confruntă orașul în ceea ce privește propria organizație (Locul), integrarea cetățenilor (Oameni), companiilor private (mediul de business) și a administrației locale (autoritati publice).

Proiectul s-a concentrat într-adevăr pe procese replicabile care apropie orașul de cetățeni prin inițiative de date deschise, ce oferă informații valoroase persoanelor fizice și companiilor private. Sistemul de operare al orașului (City OS), de exemplu, este un strat de decuplare între sursele de date și soluțiile de orașe inteligente, în cadrul căruia se pot adăuga și conecta diferite module de adaos open source. Platforma de date deschise, Smart Citizen, este un alt exemplu de proces replicabil implementat la Barcelona care poate apropia orașul de cetățenii săi. Este o platformă de date deschisă proiectată pentru a genera procese participative în oraș. Prin conectarea datelor, oamenilor și cunoștințelor, acesta servește ca un nod pentru construirea de indicatori și instrumente productive, deschise și distribuite – permițând astfel locuitorilor să își construiască colectiv propriul oraș.

Implementarea și promovarea alianțelor între partenerii privați și publici au fost, de asemenea, în sfera strategiei de oraș inteligent din Barcelona. De fapt, am facilitat alianțe între companii precum CISCO, IBM, Philips, SAP, Schneider și GDF Suez / Engie, printre altele și centre de cercetare și universități precum i2CAT, CESCA, Institutul de tehnologie din Dublin, școli de afaceri precum IESE și ESADE și organizații internaționale precum Banca Mondială, Comisia Europeană (prin participarea noastră la Parteneriatul european pentru inovare pentru orașe și comunități inteligente) și Națiunile Unite (Habitatul ONU).

Forța strategiei inteligente a orașului Barcelona se bazează pe abordarea sa transversală. Într-adevăr, obiectivul Consiliului municipal al Barcelonei a fost să angajeze și să țină legătura cu toți actorii, pentru a asigura un sprijin puternic din partea tuturor și pentru a încuraja inovarea în mod continuu. În plus, orașul a început să lucreze printr-un model de inovație ciclică și transversală, cu toate departamentele Consiliului municipal, pentru a oferi servicii inovatoare și utile cetățenilor – că s-au integrat progresiv în obiceiurile lor zilnice într-un mod continuu, flexibil și mod agil.

Exemple pozitive extrase din experiența Barcelonei

Pe baza modelului și a experienței strategiei orașului Barcelona Smart City, zece concepte cheie pot contribui la îmbunătățirea vieții și pot simplificarea modului în care orașele inteligente vor trebui proiectate în viitor.

Cei zece factori cheie de succes ai orașelor digitale de mâine:

  1. Anticipați principala provocare a secolului XXI: urbanizarea cu creștere rapidă;
  2. Considerați tehnologia ca un facilitator, nu un obiectiv în sine;
  3. Ancorează strategia într-un proiect ambițios de oraș transformațional;
  4. Definiți o viziune pe termen lung;
  5. Definiți un plan de acțiune clar care să răspundă provocărilor locale;
  6. Definiți planul de acțiune printr-o abordare holistică și transversală;
  7. Aliniați strategia la cadrele și schemele de finanțare existente;
  8. Implică cetățenii în acest proces;
  9. Asigurați un model de guvernanță eficient, integrând toate părțile interesate;
  10. Construiți alianțe: parteneriate industriale și ecosisteme.

1. Anticipați principala provocare a secolului XXI: urbanizarea cu creștere rapidă
Până în 2050, 70% din populația globală va locui în orașe. Această populație urbană este în creștere și va pune tot mai multă presiune pe orașe, inducând un consum mai mare de energie (orașele consumă astăzi 70% din energia globală), ncesitând mai multe resurse etc. În prezent, marile orașe reprezintă 55% din producția economică. În acest nou context, managementul inteligent al orașelor înseamnă asigurarea calității vieții cetățenilor cu nevoi noi și mult mai complexe, precum și alocarea eficientă a resurselor. Aceasta este o provocare mare, dar și o mare oportunitate de a regândi sistemul și tipul de orașe pe care dorim să le construim în viitor. Fără îndoială, tehnologia joacă un rol cheie în ea.

2. Considerați tehnologia ca un facilitator, nu un obiectiv în sine
Orașul inteligent este puternic asociat cu tehnologia. Într-adevăr, tehnologia joacă un rol esențial pentru a regândi modul în care sunt organizate orașele: ajută la colectarea informațiilor, la implementarea de soluții și politici eficiente care să permită noi canale de comunicare bazându-se pe Big Data, tehnologie mobilă, aplicații, servicii cloud, senzori, hiperconectivitate, imprimare 3D etc.
Cu toate acestea, tehnologia nu trebuie privită ca un obiectiv în sine. Tehnologia este pur și simplu un facilitator. Scopul analizei datelor nu este generarea unei cantități mari de date. Scopul final – de fapt, singurul care contează – este de a ajuta la o mai bună luare a deciziilor și a politicilor, la nivelul orașului. Tehnologia este nucleul actualei revoluții a orașelor inteligente, dar, cel mai important, reprezintă un instrument de guvernare și organizare a orașelor, într-un mod mai inteligent – în special pentru că permite implicarea și abilitarea cetățenilor și pentru a-i face să participe la elaborarea politicilor publice. Toate acestea conduc la sisteme urbane mai deschise, transparente și mai participative.

3. Ancorează strategia într-un proiect ambițios de oraș transformațional
Smart City ar trebui să fie considerat ca o oportunitate de a transforma un oraș (cum s-a întâmplat la Barcelona cu Jocurile Olimpice din 1992). Prin urmare, o strategie de oraș inteligent ar trebui să fie într-adevăr încorporată într-un plan ambițios de „transformare”.
În această perspectivă, revoluția actuală prin care se confruntă Barcelona ar putea fi descrisă ca „Barcelona 5.0”.
Această revoluție a început cu „ Barcelona 1.0 ”, care se referă cam la perioada romană. Apoi a venit perioada medievală – sau „ Barcelona 2.0 ” – cu ridicarea zidurilor orașului, continuând spre „ Barcelona 3.0 ” din secolul al XIX-lea cu Planul Cerda (rețeaua urbană actuală). Apoi, „ Barcelona 4.0 ” post-olimpic a vizat extinderea centrului orașului către mare, construirea de noi infrastructuri (șosele de centură, aeroport etc.) și includerea orașului într-o zonă metropolitană mai mare.
Ultima etapă a acestei evoluții este noua Barcelona pe care o proiectăm în prezent: „Barcelona 5.0” va fi un oraș inclusiv, productiv, autosuficient, inteligent și inovator, care va favoriza comunitățile și spațiile publice.

4. Definiți o viziune pe termen lung
Atunci când proiectăm un oraș inteligent, o viziune pe termen lung și ambițioasă este extrem de valoroasă. Ea trebuie să abordeze întrebarea centrală si anume: Ce vrem să devenim, ca oraș, în 20 sau 30 de ani de acum înainte?
În Barcelona, am definit mantra orașului astfel:
„Pentru a deveni un oraș autosuficient de cartiere productive la viteză umană, în interiorul unei zone metropolitane cu emisii zero, hiperconectate”.

5. Definiți un plan de acțiune clar care să răspundă provocărilor locale
La nivel local, toate orașele au idiosincrazii specifice. Dar la un nivel mai macro, toate orașele se confruntă mai mult sau mai puțin cu aceleași trei provocări: bunăstarea cetățenilor, creșterea economică și durabilitatea.
În acest context, orașele trebuie să pledeze pentru o viziune pe termen lung care să garanteze resurse (în prezent și în viitor), redistribuire echitabilă între oameni și politici de bunăstare, planificare urbană relevantă și soluții pentru provocările de mediu. Însă, marea întrebare este cum vor fi în măsură orașele să garanteze un echilibru între creștere și durabilitate pe termen lung?
În acest context, este important ca orașele să definească obiective pe termen lung mari și ambițioase. Dar este, de asemenea, foarte important să definim obiective și acțiuni locale și specifice pe termen scurt care să contribuie la îmbunătățirea planificării strategice urbane și, în final, la realizarea viziunii pe termen lung. După ce au identificat provocări mari și oportunități de creștere, creare de locuri de muncă, dezvoltare de activități și bunăstare, orașele trebuie să elaboreze un plan de acțiune clar, cu priorități și soluții personalizate la nivel local.

6. Declină planul de acțiune printr-o abordare holistică și transversală
În Barcelona, viziunea noastră transformatoare asupra orașului cuprinde toate zonele și colțurile orașului. Strategia noastră de oraș inteligent a propus o abordare holistică și o viziune asupra orașului. Această abordare holistică a fost materializată în 22 de programe (fiecare dintre ele incluzând inițiative, proiecte și strategii diferite), implicând toate tipurile de părți interesate: sectorul public, sectorul privat și, bineînțeles, cetățenii. În opinia noastră, suma acestor 22 de programe ar trebui să stea la baza oricărui oraș digital în viitor.

7. Aliniați strategia la cadrele și schemele de finanțare existente
În Europa și în lume, utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) a fost declarată pe scară largă ca o modalitate de a îmbunătăți elaborarea de politici. Toate instituțiile majore sunt de acord cu faptul că TIC-urile pot ajuta la depășirea provocărilor pe care procesele de urbanizare actuale le ridică pentru orașe. Prin urmare, multe cadre strategice, planuri și chiar scheme de finanțare au fost puse în aplicare de diferite instituții (de exemplu, Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții, Generalitat de Catalunya, Banca Interamericana de Dezvoltare, etc.) pentru a ajuta orașele să abordeze aceste provocări, bazându-se pe TIC și soluții digitale.
Prin urmare, orașele ar trebui să încerce să profite la maxim de aceste scheme de finanțare, cadre politice și programe de reglementare existente, pentru a facilita și a accelera execuția proiectelor lor. Datorită acestor mecanisme, acestea pot avea într-adevăr acces la finanțare și la multe instrumente utile – în special pentru a măsura și raporta performanța lor (rentabilități economice și sociale ale investițiilor), ceea ce este foarte valoros, atât în ceea ce privește îmbunătățirea continuă a practicilor, cât și a comunicării.

8. Implică cetățenii în acest proces
Premisa este simplă: „ niciun oraș inteligent fără cetățeni inteligenți”. Cetățenii joacă un rol cheie în dezvoltarea orașelor inteligente. În Barcelona, am dezvoltat programe specifice pentru a încuraja adoptarea politicilor de inovare bazate pe cetățeni (de exemplu, implementarea „ Barcelona în buzunar”, un program care promovează dezvoltarea de aplicații și servicii suportate de dispozitive mobile legate de Barcelona sau dezvoltarea „ Laboratoare Fab” municipale). De fapt, acest lucru se datorează acestui set de politici cu care am câștigat premiul „Capitala Europeană a Inovării ” din partea Comisiei Europene, în 2014.
Angajarea cetățenilor înseamnă a face totul într-un mod deschis, incluziv și participativ. Înseamnă implicarea cetățenilor în definirea programelor și ai face să participe la realizarea și evaluarea lor ulterioară.
Guvernare inteligentă este despre participarea cetățenilor și, chiar mai mult, despre implicarea cetățenilor.

9. Asigurați un model de guvernanță eficient, integrând toate părțile interesate
Identificarea tuturor părților interesate de implementarea programelor politicilor inteligente ale orașului – fie ele publice sau private – și definirea unui model care le integrează pe toate, de la cetățeni și alte părți interesate externe, la diferitele niveluri de management municipal (strategice, tactice și operaționale) va duce la un model de guvernare mai eficient și, în final, la generarea de ecosisteme eficiente și bazate pe sinergie, care vor putea dezvolta soluții relevante.
Definirea unui model de guvernanță clară va avea ca rezultat și o mai bună coordonare a diferiților actori „interni” implicați (de exemplu, departamentele municipalității), precum și a actorilor externi. În cele din urmă, va contribui la structurarea unui model care să permită definirea și gestionarea priorităților, urmărirea realizării diferitelor obiective, precum și alocarea resurselor și integrarea perspectivelor și acțiunilor tuturor.

10. Construiți alianțe: parteneriate industriale și ecosisteme
Orașele, regiunile și chiar țările concurează din ce în ce mai mult în lumea noastră globalizată. Orașele concurează în special pentru atragerea fluxurilor de capital, investiții, talente etc., precum și pentru calitatea vieții și a activităților de agrement oferite cetățenilor. Cu toate acestea, toate se confruntă cu provocări similare. Prin urmare, ar trebui consolidată colaborarea public-public și public-privat.
În special, considerăm că standardele ar trebui elaborate pentru a încuraja jucătorii industriali să investească în dezvoltarea de servicii și produse inovatoare care pot câștiga masă critică.
În plus, dezvoltarea de spații dedicate inovării (de exemplu laboratoare de inovare urbană), destinate testării soluțiilor urbane dezvoltate de companii pare a fi critică. Dincolo de a juca un rol cheie în încurajarea companiilor să lanseze noi produse și servicii, aceste laboratoare de inovare reprezintă, de asemenea, o modalitate de implicare a cetățenilor în procesul de inovare. Orașele inteligente vizează în principal spații pline de viață în continuă evoluție, unde oricine ar trebui să poată propune inovații pentru a îmbunătăți organizarea orașelor. Pentru a depăși complexitățile tot mai mari privind managementul orașelor, acestea vor trebui să profite de fiecare expert și să se bazeze pe creativitatea cetățenilor. În această perspectivă, Barcelona a reușit să devină un hub neuronal al cunoștințelor, unde inovația a transformat orașul într-un centru de creativitate – încurajând antreprenoriatul la toate nivelurile.

Cele 22 de programe ale Barcelona Smart City

  1. Retea de telecomunicatii;
  2. Platformă Urbană;
  3. Date inteligente;
  4. Iluminat public inteligent;
  5. Autosuficiență energetică;
  6. Apa inteligentă;
  7. Mobilitate inteligentă;
  8. Spații verzi;
  9. Transformarea urbană;
  10. Senzori inteligenți;
  11. Reziliență urbană;
  12. Cetățenie;
  13. Guvern deschis;
  14. Barcelona în buzunar;
  15. Colectare inteligentă a deșeurilor;
  16. Reglementare inteligentă;
  17. Inovație inteligentă;
  18. Servicii de sănătate și servicii sociale;
  19. Educaţie;
  20. Destinație turistică inteligentă;
  21. Infrastructură și logistică;
  22. Timp liber și cultură.

Smart City Barcelona poate ajuta și alte orașe

Barcelona pare să fie unul dintre cele mai avansate orașe în ceea ce privește transformarea digitală. Experiența Consiliului Municipal al Barcelonei oferă informații esențiale și cunoștințe despre cum trebuie concepută și pusă în aplicare o politică inteligentă a orașului. Decalogul de mai sus, care a fost dezvoltat în comun de către Consiliul Local și compania de consultanță Doxa Innova & Smart, poate ajuta si alte orașe să integreze tehnologiile digitale pentru a transforma și îmbunătăți modul de organizare și modul în care angajează cetățenii, pentru a răspunde nevoilor și preocupărilor lor.

Comenteaza cu profilul facebook

Distribuie articolul:

barcelonaJosep-Ramon Ferreroras inteligentSmart CitySmart City Barcelona
Constantin Furdu

Alte stiri de interes