stiripescurt.ro
Opinii

Soluția Ucraina, gândită de Henry Kissinger, în urmă cu 7 ani, împreună cu o analiză actuală a situației din zona de conflict

Soluția Ucraina, gândită de Henry Kissinger, în urmă cu 7 ani, împreună cu o analiză actuală a situației din zona de conflict. Sursa foto: henryakissinger.com
Soluția Ucraina, gândită de Henry Kissinger, în urmă cu 7 ani, împreună cu o analiză actuală a situației din zona de conflict. Sursa foto: henryakissinger.com

”Discuția publică despre Ucraina se referă numai la confruntare. Dar știm unde mergem?”, scria în 2014 fostul secretar de stat american, Henry A. Kissinger, într-un articol din Washington Post.

Articolul are titlul ”Pentru a rezolva criza din Ucraina, începeți de la sfârșit”, în care Kissinger spune:

”În viața mea, am văzut patru războaie începute cu mare entuziasm și cu sprijin public, dar pe niciunul nu am știut cum să îl încheiem, iar din trei ne-am retras unilateral. În politică, testul ține de cum se termină, nu de cum începe.

Mult prea adesea, problema ucraineană este pusă ca o confruntare: dacă Ucraina se alătură Estului sau Vestului. Dar dacă Ucraina vrea să supraviețuiască și să prospere, nu trebuie să fie avanpostul uneia dintre părți împotriva celeilalte – ar trebui să funcționeze ca o punte între ele.

Rusia trebuie să accepte că, pentru a încerca să forțeze Ucraina să rămână cu un statut de satelit și, prin urmare, să mute din nou granițele Rusiei, ar condamna Moscova să-și repete istoria de cicluri auto-împlinite de presiuni reciproce cu Europa și Statele Unite.

Occidentul trebuie să înțeleagă faptul că, pentru Rusia, Ucraina nu poate fi niciodată doar o țară străină. Istoria Rusiei a început în ceea ce se numea Rusia Kieveană. De acolo s-a răspândit religia rusă. Ucraina a fost parte din Rusia de secole, iar istoriile lor s-au împletit înainte de atunci. Unele dintre cele mai importante bătălii pentru libertatea Rusiei, începând cu Bătălia de la Poltava, din 1709, s-au purtat pe pământ ucrainean. Flota Mării Negre – mijlocul Rusiei de a proiecta puterea în Marea Mediterană – are la bază închirierea pe termen lung a Sevastopolului, în Crimeea. Chiar și disidenți renumiți, precum Aleksandr Soljenițîn și Iosef Brodski, au insistat că Ucraina este o parte integrantă a istoriei Rusiei și, într-adevăr, a Rusiei.

Uniunea Europeană trebuie să recunoască faptul că dilatarea birocratică și subordonarea elementului strategic față de politica internă în negocierea relației Ucrainei cu Europa au contribuit la transformarea unei negocieri într-o criză. Politica externă este arta de a stabili priorități.

Ucrainenii sunt elementul decisiv. Ei trăiesc într-o țară cu o istorie complexă și o compoziție poliglotă. Partea vestică a fost încorporată în Uniunea Sovietică în 1939, când Stalin și Hitler au împărțit prada. Crimeea, a cărei populație este rusă în proporție de 60%, a devenit parte a Ucrainei abia în 1954, când Nikita Hrușciov, ucrainean prin naștere, a acordat-o în cadrul sărbătoririi a 300 de ani a acordului rusesc cu cazacii. Vestul este în mare parte catolic; estul este în mare parte ortodox rus. Vestul vorbește ucraineană; estul vorbește mai ales rusă. Orice încercare a unei aripi a Ucrainei de a o domina pe cealaltă – așa cum a fost modelul – ar duce în cele din urmă la război civil sau la destrămare. A trata Ucraina ca parte a unei confruntări Est-Vest ar distruge timp de zeci de ani orice posibilitate de a aduce Rusia și Occidentul – în special Rusia și Europa – într-un sistem internațional cooperant.

Ucraina este independentă de numai 23 de ani; fusese anterior sub o formă de stăpânire străină încă din secolul al XIV-lea. Deloc surprinzător, liderii săi nu au învățat arta compromisului, cu atât mai puțin din perspectivă istorică. Politica Ucrainei post-independență demonstrează clar că rădăcina problemei se află în eforturile politicienilor ucraineni de a-și impune voința în părțile recalcitrante ale țării, mai întâi de către o facțiune, apoi de către cealaltă. Aceasta este esența conflictului dintre Viktor Ianukovici și principalul său rival politic, Iulia Timoșenko. Ei reprezintă cele două aripi ale Ucrainei și nu au fost dispuși să împartă puterea. O politică înțeleaptă a SUA față de Ucraina ar căuta o modalitate prin care cele două părți ale țării să coopereze între ele. Ar trebui să căutăm reconcilierea, nu dominația unei facțiuni.

Rusia și Occidentul, și mai puțin diferitele facțiuni din Ucraina, nu au acționat pe acest principiu. Fiecare a înrăutățit situația. Rusia nu ar putea să impună o soluție militară fără a se izola într-un moment în care multe dintre granițele sale sunt deja precare. Pentru Occident, demonizarea lui Vladimir Putin nu este o politică; este un alibi pentru lipsa uneia.

Putin ar trebui să realizeze că, oricare ar fi nemulțumirile sale, o politică de impuneri militare ar produce un alt Război Rece. La rândul lor, Statele Unite trebuie să evite să trateze Rusia ca pe un aberant care să fie învățat cu răbdare regulile de conduită stabilite de Washington. Putin este un strateg serios – pe premisele istoriei Rusiei. Înțelegerea valorilor și psihologia SUA nu sunt punctele lui forte. Înțelegerea istoriei și psihologiei Rusiei nu au fost nici ele punctul forte al factorilor de decizie din SUA.

Liderii din toate părțile ar trebui să revină la examinarea rezultatelor, nu să concureze în postură. Iată noțiunea mea despre un rezultat compatibil cu valorile și interesele de securitate ale tuturor părților:

  1. Ucraina ar trebui să aibă dreptul de a-și alege liber asociațiile economice și politice, inclusiv cu Europa.
  2. Ucraina nu ar trebui să adere la NATO, o poziție pe care am luat-o acum șapte ani, când a apărut ultima oară.
  3. Ucraina ar trebui să fie liberă să creeze orice guvern compatibil cu voința exprimată a poporului său. Liderii ucraineni înțelepți ar opta atunci pentru o politică de reconciliere între diferitele părți ale țării lor. Pe plan internațional, ei ar trebui să urmeze o postură comparabilă cu cea a Finlandei. Această națiune nu lasă să planeze nicio îndoială cu privire la independența sa acerbă și cooperează cu Occidentul în majoritatea domeniilor, dar evită cu grijă ostilitatea instituțională față de Rusia.
  4. Este incompatibil cu regulile ordinii mondiale existente ca Rusia să anexeze Crimeea. Dar ar trebui să fie posibil să se pună relația Crimeei cu Ucraina pe o bază mai puțin tensionată. În acest scop, Rusia ar recunoaște suveranitatea Ucrainei asupra Crimeei. Ucraina ar trebui să consolideze autonomia Crimeei prin alegeri organizate în prezența observatorilor internaționali. Procesul ar include eliminarea oricăror ambiguități cu privire la statutul flotei Mării Negre de la Sevastopol.

Acestea sunt principii, nu prescripții. Oamenii familiarizați cu regiunea vor ști că nu toate vor fi acceptabile pentru toate părțile. Testul nu este satisfacția absolută, ci insatisfacția echilibrată. Dacă nu se ajunge la o soluție bazată pe aceste elemente sau pe elemente comparabile, deriva către confruntare se va accelera. Momentul pentru asta va veni destul de curând”, este articolul fostului secretar de stat american hanry Kissinger.

Henry Alfred Kissinger este, conform Wikipedia, un politician, diplomat și consultant geopolitic american de origine germană, care a ocupat funcția de secretar de stat al Statelor Unite și consilier pentru securitate națională sub administrațiile prezidențiale ale lui Richard Nixon și Gerald Ford. Refugiat evreu care a fugit din Germania nazistă împreună cu familia sa în 1938, a devenit consilier pentru securitate națională în 1969 și secretar de stat al SUA în 1973.

Pentru acțiunile sale de negociere a unui încetare a focului în Vietnam, Kissinger a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1973 în circumstanțe controversate, doi membri ai comitetului și-au demisionat în semn de protest.

Comenteaza cu profilul facebook

Alte știri de interes

Razboi politic: hidrocentrale vs protejarea mediului – PSD vs USR – VIDEO

Mircea Furdu

Ludovic Orban: De la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, noi nu am trimis acasă niciun diplomat rus suspectat de activități de spionaj

redactia

9 martie, Ziua Deținuților Politici Anticomuniști. Ludovic Orban: ”Să ne aducem aminte ce tragedie umană și ce dezastru social produc regimurile dictatoriale”

Mihnea Tudor

Aproape nimic despre Valentine’s Day

Gabriela Ibens

”De ce a pierdut Putin?” 11 argumente ale fostului președinte Traian Băsescu

Mihnea Tudor

Prințesele mici nu dorm în cipici

Gabriela Ibens

Cristian Tudor Popescu anunță declinul USR, după eșecul Cioloș

redactia

Cum să înnebunești un franțuz în zece minute

Gabriela Ibens

Cristian Ghinea: Partidul petardă – instrumentele din spatele frontului

redactia

Rareș Bogdan: România, poligon de încercare pentru extremism și antisemitism

redactia

Iar de rest poți să-ți iei tu ce vrei!

Gabriela Ibens

Pomana Porcului… versiunea belgiană

Gabriela Ibens

Cum a devenit John o stea de sărbători

Gabriela Ibens

The most beautiful time of the year

Gabriela Ibens

Rareș Bogdan: Keep walking, Cristi Danileț!

Mihnea Tudor

Acest website sau tool-urile externe, folosesc cookie-uri necesare pentru buna lui functionare, in scopurile descrise in politica de cookie-uri. Pentru a afla mai multe despre acestea si despre modul in care poti sa revoci acordul pentru cookie-urile folosite, te rugam sa consulti Politica de COOKIES. Prin inchiderea acestui mesaj de notificare sau continuarea navigarii in website in orice fel, iti dai acceptul pentru folosirea de cookie-uri. DE ACORD Termeni si conditii »