Toni Neacşu, avocat și fost membru al Consiliului Suprem al Magistraturii, a comentat pe pagina sa de socializare decizia CCR de marți, 8 mai, care a decis ca înființarea Sectiei Speciale de anchetare a magistraților este constituțională. Decizia s-a luat cu majoritate de 7 la 2. Au votat împotrivă judecatoarele Livia Stanciu și Simina Tănăsescu.
”Decizia de astăzi a CCR pe SIIJ este într-adevăr istorică și era necesară. Într-o singură vorbă, astăzi ne-am recâștigat Constituția!”, scrie avocatul pe Facebook. El a explicat pe larg ce înseamnă această decizie a CCR:
”După apariția Hotărârii CJUE din 18 mai 2021 se instalase haosul în justiția noastră, haos sprijinit nu atât pe conținutul acestei hotărâri, cât pe interpretările fantziste și forțate ale celor ce susțineau desființarea SIIJ și atribuirea de forță obligatorie recomandărilor (sic) din MCV.
Decizia CCR, într-o logică juridică impecabilă și în concordonanță cu bunul simț al Consituției, a venit să facă puțină ordine.
Pe înțelesul tuturor, CCR a stabilit astăzi (cu o majoritate de 7-2) următoarele:
1. SIIJ este înființată prin lege de autoritatea legislativă și este o structură constituțională (ceea ce mai stabilise deja de 3 ori).
2. SIIJ este constituțională chiar și în baza criteriilor enumerate în Hotărârea CJUE din 18 mai 2021.
3. Instanțele de judecată nu pot stabili că o lege constatată constituțională de CCR încalcă dreptul UE așa cum a fost interpretat în Hotărârea CJUE.
4. Instanțele de judecată nu pot aplica recomandările din MCV pentru a justifica înlăturarea legislației naționale, cu atât mai mult dacă aceasta a fost constatată ca fiind constituțională de către CCR.
5. Dreptul UE, inclusiv deciziile CJUE, nu au prioritate față de dispozițiile constituționale, Constituția – inclusiv astfel cum este interpretată obligatoriu de către CCR- având prioritate.
Primul efect al acestei decizii este oprirea valului de dosare din justiție prin care se pregătise constatarea nelegalității SIIJ din perspectiva dreptului UE și a Hotărârii din 18 mai. O primă astfel de hotărâre a și fost dată ieri la Curtea de apel Pitești, dar erau pregătite zeci de dosare similare.
O parte din judecători (așa zis activiști sau rezistenți) încercaseră de ceva vreme un fel de puci constituțional.
Pur și simplu se pornise o acțiune coordonată de înlăturare de către judecători a normelor constituționale și a deciziilor CCR invocând fantezist prioritatea dreptului european (președintele Forumului Judecătorilor, asociație care a inițiat și organizat întreg acest demers, este de altfel specializat – fiind chiar foarte bun – tocmai în dreptul european).
Puciul constituțional a fost dejucat.
Un al doilea efect este că din acest moment Guvernul nu mai poate invoca drept motiv pentru desființarea SIIJ Hotărârea CJUE, ci exclusiv motive politice. Nu există justificări tehnice sau obligații europene, nu mai trebuie invocate ipocrit, ci pur și simplu politic SIIJ nu trebuie să mai existe.
Al treilea efect este cel mai important din punctul meu de vedere. CCR a stabilit standardul ierarhiei unor norme naționale și europene.
Constituția este în varful ierarhiei, împreuna cu deciziile CCR, urmată de dreptul UE (tratatul de aderare și celelalte acte normative europene), apoi de legislația națională.
Este practic ridiculizată discuția potrivit cu care instanțele de judecată și judecătorii ar putea vreodată să înlăture de la aplicare deciziile CCR invocând orice hotărâre a CJUE sau orice altă normă europeană”, este comentariul avocatului Toni Neacșu.
Decizie istorică a CCR
Conform deciziei CCR de marți, desființarea Secției Speciale nu poate fi decisă decât de Parlament, se arată într-un comunicat de presă.
Curtea Constituțională a atras atenția judecătorilor de la instanțele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curții de Justitie a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR, așa cum s-a întâmplat pe 7 iunie, când Curtea de Apel Pitești a dat o decizie definitivă care statuează “desființarea” Secției Speciale ca urmare a hotărârii Curții de Justiție a UE (CJUE).
Comenteaza cu profilul facebook