Sulina ar putea redeveni un important port la Marea Neagră, în urma finalizării unor investiții cu fonduri europene. Pentru Sulina, un oraș care trăiește în prezent mai ales din turism sezonier, proiectele derulate de Administrația Zonei Libere (AZL) înseamnă șansa unei economii stabile, funcționale tot anul, prin posibila revenire pe harta maritimă a Europei.
„Suntem la peste 94% stadiu de implementare pentru proiectul din perimetrul I și peste 85% pentru cel din perimetrul II. La sfârșitul anului vom fi gata cu ambele, dacă nu apar elemente neprevăzute sau situații excepționale”, anunță Dragoș Ioniță, directorul general AZL.
Prin aceste investiții, Sulina își recapătă identitatea de oraș-port la confluența Dunării cu Marea Neagră, un loc unde turismul și economia pot coexista. „Oamenii vor să se întoarcă acasă, dar le trebuie o constanță. Ceea ce aceste proiecte vor face”, a mai spus Ioniță.
Rețea de transport eficientă economic
„Activităţile portului vor fi susţinute de o reţea de transport care va colabora cu porturile din Izmail, Reni, Giurgiuleşti, Galaţi şi Brăila, urmând să asigure, astfel, o conectivitate optimă în regiunea Dunării.
Investițiile pentru modernizarea portului sunt făcute de Administrația Zonei Libere Sulina, cu ajutorul Consiliului Județean Tulcea, care a oferit cota de cofinanțare de 2% din întreg proiectul și, cu titlu de împrumut ne-a oferit banii pentru TVA, pe care îi recuperăm și îi dăm înapoi.
Toate taxele vor ajunge la bugetul Administrației Zonei Libere Sulina. Am identificat posibilitatea să cooptăm companii care să aibă sediul social în Sulina, pentru ca, o parte din taxele și impozitele pe care trebuie să le plătească către bugetul de stat, să rămână și la Primăria Sulina, deoarece are un buget foarte mic”, a afirmat Dragoș Ioniță, directorul general al AZL Sulina.
Șeful AZL subliniază că investițiile sunt realizate cu fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), și că lucrările vor fi finalizate integral până la sfârșitul anului 2025, conform graficului convenit cu autoritățile de management.
Astfel, dacă lucrările continuă conform planului, la finalul anului Sulina va avea un port modernizat, capabil să concureze cu huburi regionale de pe Dunărea maritimă și să aducă noi perspective economice pentru întreaga regiune a Deltei.
Bugete suplimentate, finalizare sigură
‘Când suntem gata cu investiția, dăm drumul la concesionare. Mai rămâne varianta rapidă de închiriere, dar operatorii solicită concesionarea, pentru că e mult mai ușor și sigur să facă investiții în elemente de suprastructură portuară, macara de cheu, spații de depozitare. Ne-ar fi ajutat foarte mult să reabilităm și halele de depozitare, dar nu am găsit un ghid de finanțare, iar noi fiind la început de drum ne este foarte greu să susținem această investiție. Ne gândim la un credit bancar, dar îl vom lua în calcul atunci când vom avea operatori și o predictibilitate a sumelor pe care le vom încasa’, a afirmat directorul general al AZL.
Dragoș Ioniță a mai spus că deocamdată nu a găsit fonduri pentru reabilitarea clădirilor monument istoric aflate în perimetrul I al AZL, acestea urmând să fie restaurate în funcție de sursele de finanțare.
În cel de-al doilea perimetru, care nu deține statut de zonă liberă, lucrările de modernizare sunt realizate în proporție de 85%, din cauza unor blocuri de beton care au fost găsite de constructor în Dunăre, lângă cheul reamenajat.
‘Blocurile de beton care au fost lăsate în apă asigurau protecția taluzului, a cheului oblic. Constructorul a pierdut destul de mult timp ca să le scoată’, a menționat directorul general Ioniță.
Cele două perimetre gestionate de AZL Sulina sunt legate între ele printr-un drum, iar dacă perimetrul I are acces direct doar la Dunăre, cel de-al doilea se află între Dunăre și un luciu de apă transformat în port de agrement.
‘Avem un studiu de fezabilitate făcut și ne mai trebuie un aviz să încercăm să dragăm și să aducem la cota de 11 metri o parte din acest bazin. Am identificat suprafața pe care o putem draga și asta ne va ajuta foarte mult în reducerea timpilor de încărcare și descărcare a produselor de pe nave, aici fiind și o zonă de adăpost pentru nave când sunt intemperii’, a menționat directorul general al AZL Sulina.
În momentul de față, instituția din subordinea CJ lucrează la întocmirea unui regulament portuar care urmează să fie avizat de direcția de specialitate din cadrul Ministerului Transporturilor.
Conducerea AZL a amintit totodată că, pe fondul situației economice din ultimii ani și a problemelor întâmpinate în timpul derulării investițiilor, bugetele inițiale ale ambelor proiecte au fost suplimentate.
Astfel, potrivit site-ului CJ, valoarea totală a investiției derulate în primul perimetru a ajuns la suma de 118.135.021,69 lei, inclusiv TVA, în timp ce bugetul investiției din cel de-al doilea perimetru a ajuns la 156.367.590,44 lei, inclusiv TVA, ambele proiecte demarate în perioada anterioară de programare prin Programul Operațional Infrastructură Mare fiind susținute financiar în prezent prin Programul Operațional pentru Transport 2021-2027.
Pe lângă lucrările de infrastructură, proiectele prevăd inclusiv modernizarea sau crearea instalațiilor electrice pentru iluminat public și pentru alimentare nave, construcția sau reabilitarea rețelelor pentru alimentarea cu apă a navelor, respectiv construcția sau reabilitarea rețelelor de canalizare.
Cel mai dificil pas
Conform unui studiu realizat de experți internaționali prin intermediul Băncii Europene de Dezvoltare și Investiții, portul Sulina ar putea genera 300 de locuri de muncă directe și un volum de 13 milioane de tone de marfă anual în următorii 15 ani.
„În 15 ani, putem ajunge la 13 milioane de tone de marfă și 300 de locuri de muncă directe”, ne-a precizat directorul AZL.
Următorul pas este „proiectul numărul 3”, cel mai dificil de realizat din cauza multiplelor implicații, prin care AZL vizează dragarea bazinului mare până la adâncimea de 11,5 metri – cota la care portul funcționa în anii ’80. „Tot bazinul a fost inventariat ca sit arheologic. Am făcut, conform cerințelor Comisiei Regionale de Cultură, lucrări de scanare a întregului bazin. S-au identificat toate navele prezente, epavele scufundate. Știm foarte bine că putem ataca partea de nord a bazinului, să o dragăm și să verticalizăm cheul”, a adăugat el.
Pe lângă lucrările de infrastructură, proiectele prevăd inclusiv modernizarea sau crearea instalațiilor electrice pentru iluminat public și pentru alimentare nave, construcția sau reabilitarea rețelelor pentru alimentarea cu apă a navelor, respectiv construcția sau reabilitarea rețelelor de canalizare.
Înființată prin HG 156/1993, preluând patrimoniul Întreprinderii de Comerț Exterior ‘Administrația Portului Liber Sulina’, prima de acest tip din lagărul comunist, AZL Sulina este urmașa primului port liber din această zonă recunoscut prin tratate internaționale. După căderea regimului comunist, regia a fost în subordinea Ministerului Transporturilor până în anul 2009, atunci când a trecut sub autoritatea CJ Tulcea.
Comenteaza cu profilul facebook