În legislatura 2019-2024, europarlamentarii români au făcut parte din grupurile PPE (membri, la nivel naţional, ai PNL, PMP sau UDMR), S&D (membri, la nivel naţional, ai PSD, Pro România, PUSL) şi Renew (membri, la nivel naţional, ai USR, Reper).
Conform datelor de pe site-ul Parlamentului European, unii europarlamentari români au abordat într-o mai mare măsură teme de relevanţă europeană, în timp ce alţii s-au centrat pe teme de interes din România. Printre cei care s-au axat pe temele de interes intern, s-au numărat Victor Negrescu, Nicolae Ştefănuţă, Carmen Avram, Daniel Buda, Tudor Ciuhodaru, Eugen Tomac.
Între cei care s-au implicat în cele mai multe propuneri de rezoluţie se numără Dragoş Pîslaru, Nicolae Ştefănuţă, Ramona Strugariu. Maria Grapini (172), Daniel Buda (166), Carmen Avram (133), Tudor Ciuhodaru (113), Eugen Tomac (96), Victor Negrescu (87), Dan Motreanu (80), Nicolae Ştefănuţă (71) se numără printre cei cu cele mai multe întrebări scrise adresate Comisiei Europene. Vasile Blaga, Dacian Cioloş, Corina Creţu, Claudia Manda, Vlad Nistor sunt printre cei care au iniţiat cele mai puţine întrebări către Comisie.
Unii dintre eurodeputaţi s-au profilat pe anumite tematici, în timp ce alţii au abordat, în activitatea lor la PE, tematici variate. În acest sens, Daniel Buda s-a axat într-o mare măsură pe tematica agriculturii, Cristian Buşoi pe sănătate, Tudor Ciuhodaru pe sănătate şi pandemia de COVID-19, Dragoş Pîslaru pe social, Cristian Terheş pe libertatea religioasă, Eugen Tomac pe politică externă, potrivit sursei citate.
Activitatea europarlamentarilor români din grupul PPE
Cei 14 eurodeputaţi români care au făcut parte din grupul PPE (Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) ) din legislativul european au provenit de la partidele PNL, UDMR şi PMP.
Din perspectiva implicării în propuneri de rezoluţii şi întrebări adresate Comisiei, eurodeputaţii cei mai activi ai grupului au fost: Daniel Buda (166 de întrebări scrise adresate Comisiei), Eugen Tomac (96) şi Dan Motreanu (80). De asemenea, Daniel Buda şi Eugen Tomac au fost eurodeputaţii care au abordat într-o mai mare măsură teme de interes intern, în comparaţie cu ceilalţi eurodeputaţi ai grupului. Câteva exemple de astfel de teme sunt: construcţia de autostrăzi în România, Magistrala de metrou M6 (Gara de Nord – Aeroport Henri Coandă Otopeni) din Bucureşti, învăţământul la distanţă în pandemie, situaţia fondurilor europene atrase de România din CFM 2014-2020, aderarea României la Schengen şi la zona Euro, combaterea sărăciei energetice în România, sărăcia copiilor în România, lucrările de dragare pe Dunăre, abandonul şcolar în România, sprijinirea industriei româneşti, sprijin pentru IMM-urile din România, problema desfacerii produselor pentru fermele mici de familie din România, securitatea alimentară a României, importurile masive de lapte din UE, veniturile mult mai mici ale fermierilor români faţă de cei europeni, surclasarea laptelui românesc în raport cu cel de import etc.
La polul opus, dintre eurodeputaţii cu mai puţin de 10 întrebări scrise adresate Comisiei şi cu implicare scăzută în propuneri de rezoluţie, se numără Vlad Nistor şi Vasile Blaga.
Activitatea individuală
Traian Băsescu (PMP) s-a concentrat, în legislatura 2019-2024, pe politica externă a Uniunii Europene, prin mai multe propuneri de rezoluţie referitoare la politica de extindere a Uniunii Europene şi criteriile de la Copenhaga, politica de sancţiuni a Uniunii Europene la adresa Rusiei în contextul războiului din Ucraina, reconstrucţia Ucrainei după război, provocările cu care se confruntă Republica Moldova, situaţia umanitară şi drepturile omului în ţări din Africa etc. De asemenea, Traian Băsescu a adresat Comisiei Europene 41 de întrebări scrise şi 4 întrebări orale, pe tema aderării României la Spaţiul Schengen, a pandemiei de Covid-19, absorbţia de fonduri europene de către România, reevaluarea raportului MCV pentru România (2019) etc, conform https://www.europarl.europa.eu/.
Vasile Blaga (PNL) a abordat, prin mai multe propuneri de rezoluţie, teme precum aderarea Republicii Moldova la UE sau războiul din Ucraina. A adresat Comisiei Europene 7 întrebări scrise şi 2 întrebări orale, pe tema pieţei unice, Pactul verde european sau Pachetul “Pregătiţi pentru 55”.
Rareş Bogdan (PNL), şef al delegaţiei române la PPE, a abordat, în mai multe propuneri de rezoluţie, teme precum drepturile omului în Belarus, Etiopia, Kazahstan, reprimarea opoziţiei democratice din China, aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la Uniunea Europeană. A adresat Comisiei Europene 4 întrebări orale şi 53 de întrebări scrise pe teme foarte diverse: parcările în UE, programul Copernicus, măsuri de combatere a dezinformării, condiţiile de muncă a sezonierilor români, revigorarea sectorului cultural în UE, protecţia minorilor pe internet etc.
Daniel Buda (PNL) s-a implicat în propuneri de rezoluţie pe teme precum războiul din Ucraina, relaţiile UE-Republica Moldova, aderarea Ucrainei la UE. A adresat Comisiei 166 de întrebări scrise şi 4 întrebări orale, pe teme precum inundaţiile din România din 2019 şi 2020, impactul pestei porcine asupra fermierilor români, rata ridicată a abandonului şcolar din România, preţurile în continuă creştere la alimente, declinul demografic, consumul ridicat de pesticide din mere, creşterea alarmantă a importului de cereale din UE, problema desfacerii produselor pentru fermele mici de familie din România, seceta pedologică, afectarea forţei de muncă din România de criza COVID-19, securitatea alimentară a României, criza forţei de muncă în agricultură, importurile masive de lapte din UE, risipa alimentară în contextul crizei COVID-19, impactul pandemiei asupra învăţământului, veniturile mult mai mici ale fermierilor români faţă de cei europeni, creşterea preţului îngrăşămintelor, surclasarea laptelui românesc de cel de import, nemulţumirile fermierilor români cu privire la preţul cerealelor etc.
Cristian Buşoi (PNL) s-a implicat în mai multe propuneri de rezoluţie pe subiecte precum sprijinul pentru Ucraina, ajustarea criteriilor de mărime pentru microîntreprinderi, tineri cercetători, aderarea Republicii Moldova la UE, înfiinţarea unui tribunal pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, aderarea României şi Bulgariei la Schengen, aderarea Ucrainei la UE, accesul la teste COVID la preţuri rezonabile etc. A adresat Comisiei 18 întrebări orale şi 20 de întrebări scrise pe teme precum: noua agendă europeană de inovare, aderarea României şi Bulgariei la Schengen, impactul substanţelor farmaceutice asupra mediului, îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor din Europa afectate de HIV/SIDA, strategia europeană în domeniul farmaceutic şi necesitatea instituirii unui for la nivel înalt în acest domeniu, măsuri privind accesul la îngrijire şi tratament medical pentru copiii diagnosticaţi cu cancer, întărirea cercetărilor în domeniul pediatric, pompele de căldură.
Gheorghe Falcă (PNL) a contribuit la numeroase propuneri de rezoluţie, abordând subiecte precum agresiunea Rusiei în Ucraina, cooperarea UE-Republica Moldova, statutul de ţări candidate pentru Georgia şi Ucraina, aderarea României şi Bulgariei la Schengen, integrarea Ucrainei în comunitatea euroatlantică etc. A depus 3 întrebări orale şi 20 de întrebări scrise, având în centru subiecte cum ar fi: programul european Copernicus, facturile la energia electrică şi stimulentele financiare în UE, intervenţia de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie, excluderea stagiarilor din instituţiile UE de la bursele Erasmus, sprijin pentru ruta feroviară Iaşi-Chişinău-Odessa, sistemul european de reasigurare pentru indemnizaţiile de şomaj, proiectul conductei BRUA – interconectarea Ungaria-Austria etc.
Mircea Hava (PNL) s-a implicat într-o serie de propuneri de rezoluţie pe teme de politică externă. A iniţiat 4 întrebări orale şi 27 de întrebări scrise, pe care le-a adresat Comisiei. Temele vizate au fost creşterea preţurilor la nivel mondial şi deficitul de magneziu, stadiul negocierilor dintre CE şi România referitoare la Acordul de parteneriat şi programele operaţionale, sumele plătite de România cu titlu de sancţiuni financiare, rapoartele OLAF în perioada 2010-2020, relaţiile UE-Turcia, autorizarea vaccinurilor COVID-19, protestele din Iran, programul Copernicus, aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Schengen etc.
Marie-Jean Marinescu (PNL) a adresat Comisiei 7 întrebări orale şi 64 de întrebări scrise, pe subiecte precum: programul Copernicus, subreprezentarea femeilor în cercetarea neurologică – creşterea participării femeilor, influenţe străine asupra finanţării ONG-urilor, aderarea Bulgariei şi a României la spaţiul Schengen, integrarea Republicii Moldova în spaţiul european de servicii de roaming, energia din surse regenerabile – 2030, monitorizarea sărăciei energetice la nivelul UE, ajutoare de stat pentru aeroporturile regionale, autostrada Sibiu-Piteşti etc. În privinţa propunerilor de rezoluţie, eurodeputatul s-a concentrat pe protecţia europeană a lucrătorilor în contextul COVID-19, agresiunea Rusiei în Ucraina, cooperarea UE-Republica Moldova, aderarea Ucrainei şi Georgiei la UE etc.
Dan Motreanu (PNL) s-a implicat în numeroase propuneri de rezoluţii pe teme de politică externă a Uniunii, protecţia europeană a lucrătorilor în pandemie, cooperarea UE-Republica Moldova, aderarea Ucrainei şi Georgiei la UE, aderarea României la Schengen, războiul din Ucraina, condiţiile inumane de detenţie a lui Aleksei Navalnîi, criteriile de la Copenhaga etc. A adresat Comisiei 3 întrebări orale şi 80 de întrebări scrise, între subiectele vizate numărându-se: lucrătorii mobili sezonieri, cadrul temporar privind ajutoarele de stat, deşeuri, tratarea apelor urbane reziduale, situaţia post-Brexit, implementarea programelor de screening pentru hepatita C în UE, asistenţa medicală transfrontalieră, creşterea preţurilor la energie, “Erasmus4Ukraine”, securitatea alimentară, lupta împotriva endometriozei în UE, situaţia dragării Canalului Bâstroe, Delta Dunării. A iniţiat, de asemenea, şi o propunere individuală de rezoluţie referitoare la inversarea tendinţei demografice europene.
Siegfried Mureşan (PNL) a contribuit la numeroase propuneri de rezoluţie pe teme precum statul de drept, războiul din Ucraina, cooperarea UE-Republica Moldova, aderarea Ucrainei la UE, aderarea României la Schengen, aderarea Republicii Moldova la UE, criteriile de la Copenhaga etc. A adresat Comisiei 2 întrebări orale şi 11 întrebări scrise, având în centru subiecte legate de mecanismul de redresare şi rezilienţă, Pactul verde european, statul de drept în UE etc.
Vlad Nistor (PNL) a adresat Comisiei o întrebare orală şi 9 întrebări scrise, în care a abordat teme legate de programul Copernicus, piaţa forţei de muncă în Regatul Unit, serviciile digitale, persecuţia creştinilor şi a hinduşilor în Pakistan etc. S-a implicat în mai multe propuneri de rezoluţie, pe subiecte legate de politică externă şi drepturile omului în afara UE, cooperarea UE-Republica Moldova, aderarea Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei la UE, aderarea României la Schengen, războiul din Ucraina etc.
Eugen Tomac (PMP) s-a implicat în numeroase propuneri de rezoluţie cu accent pe teme de politică externă. Cele 4 întrebări orale şi cele 96 de întrebări scrise au abordat teme legate de respectarea drepturilor omului în autoproclamata regiune transnistreană, construcţia de autostrăzi în România, Politica Agricolă Comună 2021-2027, Magistrala de metrou M6 (Gara de Nord – Aeroport Henri Coandă Otopeni) din Bucureşti, învăţământul la distanţă în pandemie, situaţia fondurilor europene atrase de România din CFM 2014-2020, criza energetică, combaterea dezinformării, aderarea României la Schengen şi la zona Euro, combaterea sărăciei energetice în România, sărăcia copiilor în România, lucrările de dragare pe Dunăre, abandonul şcolar în România, sprijinirea industriei româneşti, sprijin pentru IMM-urile din România etc. Atenţia, în propunerile de rezoluţie la care a participat, s-a îndreptat, în principal, spre subiecte de politică externă. A iniţiat, totodată, o propunere individuală de rezoluţie referitoare la Ziua europeană a optimismului.
Lorant Vincze (UDMR) a participat la numeroase propuneri de rezoluţie, cele mai multe centrate pe teme de politică externă. Cele 4 întrebări orale şi 47 de întrebări scrise au vizat o serie de subiecte precum: restricţiile de circulaţie în pandemie, discriminarea împotriva minorităţii maghiare din România, posibilităţile de acţiune ale Uniunii împotriva infracţiunilor motivate de ură, măsuri fără precedent luate împotriva maghiarilor din Ucraina, Iniţiativa cetăţenească europeană ca instrument pentru participarea cetăţenilor la procesul decizional al UE, libera circulaţie a capitalului, programul Erasmus etc. A iniţiat o propunere individuală de rezoluţie referitoare la inversarea tendinţei demografice europene.
Iuliu Wincler (UDMR) a iniţiat 3 întrebări orale şi 23 de întrebări scrise, cu accent pe discriminarea împotriva minorităţii maghiare din România, protecţia diversităţii culturale şi a conţinutului european în sectorul audiovizual, bursele Erasmus, aderarea României la Schengen etc. Propunerile de rezoluţie în care s-a implicat au vizat aderarea Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei la UE.
Comenteaza cu profilul facebook