- Aurul românesc ar urma să fie repatriat, doar 5% putând fi depozitat în străinătate
- Legea a fost inițiată de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae
- Iohannis a cerut reexaminarea, Nicolae crede că se vrea amânarea ”unui act normativ rațional”
- Alina Gorghiu susține că legea este născută ”din orgolii politice şi nu din considerente economice sau de bună guvernare”
Solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis trimisă Parlamentului de reexaminare a modificării art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, care vizează aducerea rezervelor de aur în ţară a fost respinsă în plenul Senatului, marți. Actul normativ a fost inițiat de fostul șef al PSD, Liviu Dragnea, și senatorul Serban Nicolae.
Senatul este primul for sesizat. Prin respingerea cererii de reexaminare, Senatul s-a pronunţat pentru adoptarea legii în forma trimisă iniţial la promulgare, cu 83 de voturi “pentru”, 39 “împotrivă” şi 9 abţineri.
Potrivit proiectului trimis la promulgare, “din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice. Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă”.
Sesizările președintelui Iohannis
În cererea de reexaminare din noiembrie 2019, şeful statului arată că actul normativ elimină posibilitatea stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate şi instituie termenul în care Banca Naţională a României (BNR) trebuie să prezinte Parlamentului şi Guvernului raportul privind situaţia rezervelor internaţionale, în ipoteza diminuării acestora până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.
Preşedintele Iohannis consideră că soluţia legislativă preconizată nu ţine cont de actualul context intern şi internaţional, de rolul rezervelor internaţionale şi nici de consecinţele ce ar surveni în urma deciziei referitoare la depozitarea întregii rezerve de aur în ţară. El semnalează că iniţiatorii legii nu au avut în vedere eliminarea posibilităţii stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate, ci doar limitarea cantităţii de aur depozitată peste hotare.
În cererea de reexaminare se arată şi că repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate reprezintă opţiuni strict legate de politica monetară – politică pe care, potrivit legii, doar banca centrală are atribuţia de a o implementa – iar decizia trebuie să derive din obiectivele BNR ce rezultă din statutul său, iar nu din intervenţii de ordin legislativ, nesusţinute de fundamente de ordin tehnic sau economic.
Imixtiune de nepermis în politica monetară a statului
Anterior, PNL şi USR au contestat legea la CCR, însă Curtea a respins sesizarea de neconstituţionalitate asupra legii care a fost iniţiată de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae. În dezbaterile de miercuri, senatorul PSD Şerban Nicolae a afirmat că cererea de reexaminare reia o serie de critici din cererea de sesizare a CCR şi are drept scop “să întârzie un act normativ raţional”.
Senatorul USR Ramona Dinu a explicat votul pentru admiterea cererii de reexaminare prin faptul că, adoptând propunerea legislativă în forma iniţiatorului, Parlamentul efectuează “o imixtiune de nepermis în politica monetară a statului şi se substituie BNR ca autoritate de politică monetară”.
Senatorul PNL Alina Gorghiu a arătat că proiectul “este născut din orgolii politice şi nu din considerente economice sau de bună guvernare” şi “nu ţine cont de actualul context intern sau internaţional”.
Cererea de reexaminare va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
Comenteaza cu profilul facebook