Conacul „Vârnav-Liteanu” va fi consolidat și restaurat, conform declarațiilor făcute de Raluca Turcan, ministrul Culturii.
”Am semnat de curând documentația pentru licitarea fazei D.A.L.I. (Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție) a proiectării lucrărilor de consolidare și restaurare pentru un monument ce deservește Centrul de restauratori al Institului Național al Patrimoniului, aflat într-o stare gravă de degradare structurală și arhitecturală”, a afirmat Raluca Turcan.
„Unitatea de Management a Proiectului a publicat în SEAP anunțul de participare simplificată pentru contractarea serviciilor de elaborare D.A.L.I. estimate la o valoare de 494.991 de lei fără TVA pentru Conacul „Vârnav-Liteanu” de la Liteni, jud. Suceava”, a mai spus liberala.
„Conacul va fi transformat în Centru de pregătire pentru restauratori, având ca scop formarea specialiștilor din Bucovina și Suceava. Apropierea de instituții de învățământ primar și liceal va permite extinderea ofertei educaționale în localitate și zonele învecinate, transformând inima orașului într-un campus de specializare și centru cultural-educativ, aducând prin aceasta un aport esential în dezvoltarea comunității”, a precizat ministra.
De acest conac și-au legat numele patru familii cu notorietate: boierii Vârnav-Liteanu, Kogălniceanu, Krupenschi (fost primar la Iași) și Sturdza. La sfârșitul secolului XIX, aici a locuit o perioadă fiica lui Mihail Kogălniceanu, Lucia, care se măritase cu un descendent al neamului Liteanu. De acest conac se leagă şi numele lui Gheorghe Vârnav Liteanu, fost Ministru Plenipotenţiar la Berlin, decorat cu marele cordon al Ordinului Coroana României, marele cavaler al Ordinului Albert de Bavaria, marele Cordon al Ordinului Wilhem I, mare ofiţer al Ordinului Steaua României, decedat la 23 martie 1905. Conacul, împreună cu suprafaţa de 40 de ha de teren, a fost preluat de statul român comunist de la Alexandru C. Crupenschi, ginerele lui Alexandru Vârnav Liteanu, conform Decretului-Lege nr. 83/1949. După naționalizare, conacul a fost folosit de Gospodăria Agricolă de Stat Iţcani, iar în perioada 1960–2001 conacul a adăpostit o casă de copii. Clădirea a fost retrocedată în 2003 lui Johannes Sturdza, stabilit în Germania, moştenitor testamentar al Magdalenei Crupenschi. Moştenitorii familiei Sturdza au donat acest conac, dar și un teren de 150.000 de metri pătrați, Ministerului Culturii.
„Investiția e inclusă în Proiectul LD 2097 (2021) privind reabilitarea patrimoniului construit și a clădirilor cu destinație culturală, finanțat de Guvernul României în parteneriat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului”, a declarat Raluca Turcan.
Comenteaza cu profilul facebook