Călin Georgescu s-a născut pe 26 martie 1962 la București și a absolvit Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Are un doctorat în pedologie (știința care studiază compoziția solului). A urmat cursuri postuniversitare în securitate și apărare națională la Colegiul Național de Apărare „Carol I”.
În primul rând, Călin Georgescu nu este un anonim, deși imaginea sa publică înainte de alegeri putea fi mai puțin cunoscută pentru un segment al electoratului. El are o carieră semnificativă în sectorul public și internațional. A lucrat ca funcționar public în Ministerul Mediului și Ministerul Afacerilor Externe, unde a coordonat proiecte de mediu și dezvoltare durabilă.
În 1991 Georgescu a devenit consilier al ministrului Mediului de la acea vreme, Marcian Bleahu, în cabinetul condus de Theodor Stolojan. În același minister a ocupat funcția de secretar general în perioada 1997-1998. Între 2000 și 2011 a fost director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă.
De asemenea, a colaborat cu Organizația Națiunilor Unite (ONU) pe teme de dezvoltare sustenabilă și politici ecologice, ceea ce îi conferă un profil internațional apreciabil, fiind Director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă din România din 2000 până în 2013. În acest rol, a coordonat dezvoltarea a două versiuni ale Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a României, aliniate la orientările europene. După 17 ani de serviciu în domeniul mediului în sistemul Națiunilor Unite, Georgescu a fost numit director executiv al Institutului Global Sustainable Index al Națiunilor Unite din Geneva și Vaduz pentru perioada 2015–2016.
Înainte de aceasta, a fost președinte al Centrului European de Cercetare pentru Clubul de la Roma (2013–2015). De asemenea, este membru al Clubului Internațional de la Roma din Elveția.
Numele său s-a aflat pe lista potențialilor premieri în anii 2011 și 2012, ca soluție de înlocuire a lui Emil Boc, a cărui popularitate era în scădere după măsurile luate în timpul crizei economice din 2009-2010. La acea vreme, Georgescu a spus că nu este interesat de șefia Guvernului.
Călin Georgescu a devenit un apropiat al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care l-a propus drept candidat pentru funcția de prim-ministru după alegerile din 2020, când partidul a intrat în Parlament.
Georgescu a fost candidat al AUR pentru funcția de premier și în timpul crizei politice generate de căderea guvernului Cîțu, în octombrie 2021.
La începutul anului 2022, George Simion anunța că Georgescu ar putea deveni președinte de onoare al AUR. A urmat însă un interviu al lui Georgescu la Antena 3 pe 31 ianuarie 2022. Atunci i s-au cerut explicații privind o declarație din anul precedent, în care Corneliu Zelea Codreau și Ion Antonescu era menționați ca „eroi” ai românilor: „Neamul românesc (…) a trăit prin Ştefan cel Mare, Mihai VIteazu, Horia, Avram Iancu, Kogălniceanu, Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, mareşalul Ion Antonescu şi mulţi, mulţi alţi eroi”.
Călin Georgescu a răspuns că liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu şi fostul şef al statului Ion Antonescu au făcut „şi fapte bune” și a punctat că nu poate să aibă păreri „faţă de martiri”.
„Toţi au făcut şi fapte bune şi altele mai puţin bune, dar în general un lider autentic este cel care spune adevărul şi, dacă nu spui adevărul, nu ai cum să fii lider. Istoria a fost mistificată şi sunt foarte mulţi oameni fabricaţi, iar puterea a fost luată pe bani în ultima perioadă, în ultimii 30 de ani. Sub acest aspect, referitor la întrebare, trebuie să păstrăm un echilibru. Au fost şi fapte bune şi fapte pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să demonstreze acest lucru. Faţă de martiri nu pot să am păreri, dar sunt din istoria noastră şi rămân în istoria noastră”, a spus Călin Georgescu la Antena 3, răspunzând la întrebarea dacă nu se teme să fie izolat când îi numeşte „eroi” pe Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu.
Călin Georgescu a mai declarat atunci că „Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea fiinţei umane”.
De asemenea, întrebat despre asasinarea lui Armand Călinescu şi Nicolae Iorga de către legionari, Călin Georgescu a răspuns: „Când istoria este mistificată, nu ai ce să discuţi”.
„În primul rând, poporul român nu este anti-nimic în general”, a mai declarat Călin Georgescu, întrebat de Holocaustul din România.
Parchetul s-a autosesizat atunci în cazul lui Călin Georgescu, după declarațiile acestuia despre Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.
Procurorii au deschis un dosar penal in rem în acest caz, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 5 din OUG 31/2002: „Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi”.
În campania actuală pentru prezidențiale, Călin Georgescu a folosit intensiv rețelele sociale, în special platforma TikTok, pentru a-și face cunoscute ideile. Potrivit comentatorilor politici, a câștigat astfel rapid în popularitate.
Campania lui Georgescu a fost puternic amplificată în ultima săptămână înainte de alegeri, mai ales pe rețelele sociale. Mesajele sale naționaliste și apelurile la suveranitate au rezonat cu nemulțumirile electoratului față de establishment-ul politic, ducând la o mobilizare neașteptată. Şi nu uitaţi de bias-ul sondajelor. Deh, numai nu negaţi că sondajele sunt la comanda concurenţilor electorali! Mai mult ca atât, multe sondaje reflectă opiniile celor care sunt mai dispuși să răspundă, deseori alegători din mediul urban sau cu opinii mai previzibile. Susținătorii lui Georgescu, mai ales din zone rurale sau diaspora, ar putea să fi fost subreprezentați în eșantioane.
Şi cel mai important – influența rețelelor sociale! Strategia sa de comunicare a folosit eficient platformele digitale, unde a captat atenția unor grupuri care au fost ignorate de alte campanii. Impactul viral al discursurilor și postărilor sale a fost greu de cuantificat în sondaje.
Cine va fi contracandidatul lui Georgescu în turul II, vom afla în curând, dar cert este faptul că succesul lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România poate fi interpretat nu doar ca o recunoaștere a mesajelor sale sau a carierei sale, ci și ca o reacție a alegătorilor împotriva status quo-ului politic. În ultimii ani, electoratul românesc a demonstrat o tendință tot mai pronunțată de a susține figuri politice percepute ca outsideri sau anti-sistem, ca o formă de protest față de clasa politică tradițională, văzută de mulți ca fiind ineficientă, coruptă sau neconectată la nevoile cetățenilor.
Cheile succesului
În turul I al alegerilor prezidențiale din 2024, Georgescu a surprins, clasându-se pe locul 1, deși sondajele îl indicau ca outsider. Succesul său poate fi explicat prin mai mulți factori, am să încerc să le numesc pe unele din ele cu toate că nu afirm că lista este exhaustivă:
1. Mesajul său a fost orientat împotriva „sistemului”, atrăgând electoratul nemulțumit de partidele tradiționale.
2. A reușit să capitalizeze pe rețelele sociale, adresându-se direct cetățenilor fără filtre instituționale.
3. Georgescu a înregistrat un sprijin considerabil în diaspora, dar și în zone rurale, unde promisiunile sale de revenire la valorile tradiționale au rezonat puternic.
4. Mulți dintre principalii rivali s-au canibalizat reciproc pe segmente similare ale electoratului.
Comenteaza cu profilul facebook