Postul Paștilor începe în 2019 pe 11 martie și durează până pe 28 aprilie. Fiind cel mai lung şi cel mai aspru din posturile de durată întâlnite în Biserica Ortodoxă, este cunoscut şi sub denumirea de Postul Mare.
Postul aminteşte şi de postul celor 40 de zile ţinute de Hristos înainte de începerea activităţii Sale mesianice. În vechime, Postul Sfintelor Paşti avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul în noaptea Învierii. Anul acesta, Sărbătoarea Paștilor pentru creștin ortodocși pică pe 28 aprilie.
În Postul Mare creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalice. Mai mult, aceștia trebuie să se înalţe sufletește prin rugăciune alături de fapte bune.
În Postul Paștilor nu se cântă și nu se dansează. Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă petrecerile sunt considerate nepotrivite.
Nu se face paradă cu succesul. Chiar dacă ai o viață abundentă, în Postul Paștilor ostentația este văzut ca un păcat capital.
Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni.
Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna prima) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.
Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbătă şi duminică de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.
Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără tinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, inainte-serbarea şi dupa-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor.
Comenteaza cu profilul facebook