Rareş Bogdan, prim-vicepreşedintele PNL, a declarat, vineri seară, într-o emisiune Tv, că încă nu a văzut drafturile legilor siguranţei naţionale, care au stîrnit atâta vâlvă în presă. Însă, legat de ceea ce a apărut pe surse, în diverse publicații, el a afrmat că “Niciodată ca lider al PNL şi al coaliţiei nu voi fi de acord să fie încălcate – Doamne fereşte! – libertăţi ale individului, libertăţi ale presei sau libertăţi în general câştigate foarte greu timp de 32 de ani în această ţară”.
Rareş Bogdan a explicat că în total sunt zece proiecte de legi la care lucrează o comisie şi că drafturile acestora nu au fost discutate încă în coaliţia de guvernare. El a spus că proiectele vor fi discutate în coaliţie, nu doar între liderii partidelor aflate la guvernare.
“Ce a ieşit în spaţiul public nu sunt convins că este ceea ce este în momentul ăsta. Au fost mai multe variante de lucru. (…) În ultimele două şedinţe de coaliţie nu au fost dezbătute legile siguranţei naţionale. Eu consider că, dată fiind situaţia regională complicată, cu nori negri la răsăritul României, cred că cu o graniţă de 650 de kilometri pe uscat cu Ucraina, stat în plin război, cu o graniţă de peste o sută de kilometri la Marea Neagră, România are nevoie de reglementări extrem de precise, extrem de clare, de un cadru pentru serviciile de informaţii”, a declarat Rareş Bogdan, vineri seară, la Digi 24.
Fără încălcări ale libertății individului
”Faptul că aceste legi au stat în pupitre, faptul că au stat la anumite persoane, care nu țin de serviciile de Informații, mult prea mult și s-a întârziat legiferarea unui cadru pentru servicii nu-i ajută. Sunt situații în care serviciile de informații sunt legate la mâni. Asta nu înseamnă ca voi fi de acord vreodată ca un astfel de serviciu să se transforme în anchetator. Eu cred că, cel puțin în situații complicate, care țin de intervenții pe securitate națională, în situații limită, le lipsește cadrul legal. E ceva ciudat să comentăm ceva ce nu este asumat de nimeni: nici de servicii, nici de Guvern, nici de vreun partid, nici de coaliția de guvernare. Haideți să vedem varianta finală și să nu acuzăm pe nimeni. Eu vă promit că vin în studio în momentul în care vom avea varianta finală”, a susținut Rareș Bogdan, în cadrul emisiunii.
El a susţinut că nu va fi niciodată de acord ca legile siguranţei naţionale să încalce drepturi ale individului sau ale presei.
“Niciodată ca lider al PNL şi al coaliţiei nu voi fi de acord să fie încălcate – Doamne fereşte! – libertăţi ale individului, libertăţi ale presei sau libertăţi în general câştigate foarte greu timp de 32 de ani în această ţară. De asta, vă spun ceva: eu nu cred că reprezentanţii Guvernului, reprezentanţii comisiilor, reprezentanţii Parlamentului, ai coaliţiei şi chiar ai serviciilor de informaţii vor veni cu derapaje la ceea ce eu am spus că trebuie asigurat”, a adăugat liderul liberal.
În stradă, alături de unul dintre șefii din Servicii
”Eu nu vreau să fac procese de intenție nimănui și cred în buna credință a oamenilor din această țară, inclusiv a celor din serviciile de informații. Eu îi cunosc pe toți șefii de servicii secrete. Vă dau exemplu pe unul singur dintre ei, care a fost în stradă, în 1996, alături de mine, atunci când existau anumite derapaje, atunci când patrulaterul roșu făcea anumite derapaje de la actul democratic, când alături de câțiva studenți de la Științe politice din Cluj am venit cu o demonstrație de protest, într-un moment în care Ion Iliescu era în plină putere, și am fost nevoiți să ne retragem într-o biserică, la părintele Bizău, pentru a fi salvați de niște haidamaci care ne alergau. Cel puțin o parte dintre actualii șefi de servicii, dacă nu toți, sunt oameni care cred în primul rând în democrație și că, de asemenea, comportamentele lor, înclusiv pe renunțarea la protocoale, înclusiv pe retragerea oamenilor din câmpul tactic din Justiție, inclusiv pe retragerea ofițerilor din ANAF mă fac să cred că partea civilă, pe care o cunosc, dar și reprezentanți ai părții militare, care cred că-și fac treaba cu credință și patriotism, nu vor derapa de la ceea ce înseamnă actul de funcționare a unui serviciu de intelligence într-o democrație funcțională”, a mai spus europarlamentarul liberal.
”În momentul în care acele acte vor ajunge pe masa coaliției, împreună cu colegii din Comisiile de Apărare și Comisiile de Supravegree SRI și SIE, vom analiza aceste legi, vom sta de vorbă cu societatea civilă și nu vom trece aceste legi într-o modalitate nici represivă, nici abuzivă și nici periculoasă pentru funcționarea democrației”, a completat el.
Întrebat cine a scris proiectele de legi ale siguranţei naţionale, Rareş Bogdan a spus că nu ştie, arătându-se convins că nu reprezentanţi ai serviciilor secrete au scris drafturile de proiecte.
Ce este scris în drafturile ”scurse” în presă
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, afirma că Parlamentul va lua în discuţie legile siguranţei naţionale doar atunci când întregul pachet va ajunge în legislativ, cu avizele din Guvern. Precizările au venit după informaţiile referitoare la mai multe prevederi controversate din pachetul de legi.
Persoanele fizice şi juridice, precum şi autorităţile şi instituţiile publice vor fi obligate să acorde sprijin SRI la cerere pentru derularea operaţiunilor sale, arată un proiect de lege pentru funcţionarea SRI, aflat în dezbaterea coaliţiei de guvernare, relatează G4Media. Aceste obligaţii nu există în legea actuală de funcţionare a SRI, în vigoare încă din 1992. Conform proiectelor referitoare la securitatea naţională discutate în coaliţie, şeful SRI poate fi demis mai uşor de preşedintele României, dar Parlamentul nu mai poate iniţia demiterea directorului SRI, SRI devine autoritatea naţională în domeniul interceptării comunicaţiilor, procurorii pot intra în sediile SRI pentru a efectua anchetă doar cu aprobarea preşedintelui CSAT, care este şeful statului, iar ofiţerii SRI pot fi audiaţi, percheziţionaţi sau reţinuţi doar de procurori anume desemnaţi. Mai multe ONG-uri au transmis protestul lor faţă de aceste prevederi, despre care afirmă că fac parte din planurile puterii politice de a oferi impunitate şi puteri sporite agenţilor din serviciile de securitate.
Comenteaza cu profilul facebook