Plasma convalescentă poate salva vieți relevă un nou studiu făcut de medici americani, în care se dovedește foarte clar că rata mortalității scade efectiv la 50% în cazul pacienților infectați cu SARS-COV-2.
Tratament precoce, beneficii semnificative
Jurnalul American de Patologie (The American Journal of Pathology) publică cel mai recent studiu realizat de medicii americani de la Huston Methodist Hospital. Studiul indică scăderea semnificativă a mortalității într-un grup mare de pacienți cu COVID-19, la care s-a făcut transfuzie precoce cu plasmă convalescentă, care conținea proteine IgG anti-SARS-CoV-2.
Mortalitatea se reduce astfel de la 12,4 % (la grupul de control) la doar 6,2% (la cei transfuzați precoce cu plasmă convalescentă). Au fost incluși în studiul retrospectiv 935 pacienți (matched), din care 341 transfuzați cu plasmă convalescentă și 594 pacienți similari, care nu au primit tratament cu plasmă.
Transfuzia de plasmă e sigură
În raport cu pacienții netransfuzați, pacienții transfuzați au fost semnificativ mai tineri, predominant bărbați, predominant hispanici, au avut un IMC mai mare, rate mai scăzute de comorbidități (în mod specific, boli pulmonare cronice, boli renale cronice, hiperlipidemie și boli coronariene, dar nu hipertensiune arterială și diabet) ), o cerință mai mare pentru oxigen suplimentar și concentrații mai mari de biomarkeri inflamatori. D-dimerul a fost semnificativ mai scăzut în grupul transfuzat la momentul inițial cu 0,2 unități echivalente cu fibrinogen. Utilizarea steroizilor, azitromicinei, remdesivirului și tocilizumabului a fost mai frecventă în rândul cohortei transfuzate (tabelul suplimentar S1).
Dintre cei 351 de pacienți transfuzați incluși în studiu, doar șapte (2,0%) au avut evenimente adverse considerate a fi legate de transfuzia de plasmă. Șase evenimente au fost clasificate ca reacții alergice de transfuzie și cinci dintre acestea șase au fost ușoare și au inclus doar o erupție tranzitorie. Un pacient a dezvoltat o înrăutățire tranzitorie a dificultății de respirație care s-a rezolvat cu difenhidramină. A apărut un caz de posibilă supraîncărcare circulatorie asociată cu transfuzia, cu agravarea tranzitorie asociată a dispneei care s-a îmbunătățit odată cu furosemida. Aceste două evenimente au fost considerate a fi evenimente adverse semnificative. Astfel, dintre cei 351 de pacienți transfuzați în studiu, doar două (0,6%) evenimente adverse semnificative au fost considerate legate de transfuzia de plasmă.
Necesitatea actualizării protocolul de administrare a plasmei convalescente
Și în România se poate colecta plasmă convalescentă, însă interesul conducătorilor este extrem de scăzut:
”La fel ca și altele publicate în ultimele 3 luni, datele prezentate în acest ultim studiu sugerează că tratamentul cu plasmă convalescentă trebuie administrat pacienților cu forme severe cât mai devreme, pentru a avea beneficii semnificative.
Tocmai de aceea, de mai bine de două luni, am cerut Ministerului Sănătății atât eu, cât și cei mai mulți dintre medicii din prima linie, să actualizeze protocolul de administrare a plasmei convalescente, în acord cu aceste studii internaționale.
Așa cum arată medicii americani în fotografia de mai jos, atunci când plasma convalescentă este administrată în primele 48 ore (de la internarea pacienților în stare severă), mortalitatea se reduce cu peste 67% (4% versus 12,3%)”, susține Florin Hozoc, CEO Besmax Pharma Distribution, firma care a oferit Ministerului Sănătății zeci de aparate de plasmaferează, tocmai pentru colectarea plasmei cu anticorpi, care vine în ajutorul celor infectați cu coronavirus SARS-COV-2.
Demers care, din păcate, nu a fost susținut ferm de Ministerul Sănătății, astfel încât, din cele 50 de aparate pregătite pentru donație, doar 20 au ajuns să fie instalate în diverse centre de transfuzie din țară, reducând semnificativ posibilitatea ca românii să beneficieze de tratament cu plasmă convalescentă în lupta cu Covid-19.
Studiul, aprobat de Institutul de Cercetări
Medicii care au făcut acest studiu au analizat datele de la pacienții îngrijiți în toate cele opt spitale metodiste din Houston din 28 martie 2020, până la 14 septembrie 2020, cu aprobarea comitetului de revizuire a eticii Houston Methodist Research Institute și cu consimțământul informat al pacientului sau al reprezentantului autorizat legal.
Au fost analizați pacienții care au respectata regula ”60 de zile”, adică de la care s-a putut colecta date despre rezultate disponibile timp de 60 de zile după transfuzie (cazuri) și 60 de zile după spitalizare (controale). Pacienții de control înrolați în alte studii clinice au fost excluși din analiză. Pacienții externați înainte de ziua 60 au fost presupuși a fi în aerul unei locuințe după externare, cu excepția cazului în care se menționează altfel în dosarul medical electronic.
Donație de echipamente de 2.000.000 euro, refuzată de Guvern
Guvernul român a refuzat o donație de echipamente de colectare, testare, procesare și depozitare de plasmă convalescentă, în valoare totală de 2.000.000 euro. Echipamentele au fost oferite de Besmax Pharma Distribution SRL, încă din data de 3 aprilie 2020, prin suplimentarea donației inițiale de 3 echipamente de plasmafereză, acceptate de Ministerul Sănătății prin protocolul de donație, semnat la data de 30 martie 2020.
”Cele 32 echipamente de plasmafereză refuzate de Guvern urmau să fie instalate în cele 22 centre de transfuzie sanguină din țară, care în prezent nu au capacitatea să colecteze plasmă prin plasmafereză, precum și în centrele unde este nevoie de un al doilea echipament de plasmafereză. Tocmai de aceea, România este codașa Europei, cu o rată de colectare plasmă convalescentă de doar 0,7 donări la 100 de vindecați COVID-19, în timp ce media europeană este de 4,7%”, ne-a declarat Florin Hozoc, CEO Besmax Pharma Distribution.
Comenteaza cu profilul facebook