Serviciile de imunizare încep să se redreseze încet, după perturbările cauzate de COVID-19, dar milioane de copii sunt în continuare expuși riscului reprezentat de bolile mortale

O nouă strategie globală ambițioasă are drept obiectiv salvarea a peste 50 de milioane de vieți prin vaccinare

În timp ce serviciile de vaccinare au început să se redreseze după perturbările cauzate de COVID-19, milioane de copii rămân în continuare vulnerabili în fața bolilor mortale, au avertizat astăzi Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF și Gavi, Alianța pentru vaccinuri, în timpul Săptămânii Mondiale a Imunizării, subliniind nevoia imperioasă de a reînnoi la nivel mondial angajamentul privind creșterea accesului și a utilizării vaccinurilor, se arată într-un comunicat UNICEF România.

Vaccinurile ne vor ajuta să învingem pandemia de COVID-19, însă doar dacă asigurăm un acces echitabil tuturor statelor și dacă implementăm sisteme solide pentru furnizarea lor”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS. „Pentru a evita numeroasele epidemii de boli ce pun în pericol viețile, precum rujeola, febra galbenă și difteria, trebuie să ne asigurăm că serviciile ce realizează vaccinări de rutină sunt protejate în fiecare țară din lume”.

Un studiu OMS a relevat faptul că, în ciuda progreselor înregistrate față de situația din 2020, peste o treime dintre țările respondente (37%) încă raportează perturbări la nivelul serviciilor responsabile de imunizarea de rutină.

Campaniile de vaccinare în masă prezintă de asemenea întreruperi. Potrivit noilor date, 60 dintre aceste campanii vitale sunt actualmente amânate în 50 de state, expunând aproximativ 228 de milioane de persoane – majoritatea lor copii – riscului de a contracta boli precum rujeola, febra galbenă și poliomielita. Peste jumătate dintre cele 50 de țări afectate sunt state din Africa, evidențiindu-se inegalități persistente la nivelul accesului populației la serviciile critice de vaccinare.

Semne îngrijorătoare

Campaniile de imunizare împotriva rujeolei, una dintre cele mai contagioase boli care poate declanșa focare importante acolo unde oamenii nu sunt vaccinați, sunt cele mai afectate. Douăzeci și trei dintre campaniile amânate sunt campanii antirujeolice, fiind afectate 140 de milioane de persoane, potrivit estimărilor. Multe campanii sunt deja întârziate de mai bine de un an.

Chiar și înaintea pandemiei, existau semne îngrijorătoare care arătau că începem să pierdem teren în lupta împotriva bolilor copilăriei care pot fi prevenite, 20 de milioane de copii nebeneficiind de vaccinări esențiale”, a afirmat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF. „Pandemia a dus la înrăutățirea situației, care era oricum una gravă, împiedicând vaccinarea a milioane de alți copii. Acum când vaccinurile sunt în atenția tuturor, trebuie să folosim această energie pentru a ajuta fiecare copil să recupereze vaccinările împotriva rujeolei, poliomielitei și a altor boli. Nu avem timp de pierdut. Orice timp pierdut înseamnă vieți pierdute”.

Din cauza acoperirii vaccinale insuficiente, au fost raportate focare importante de rujeolă în țări precum Republica Democrată Congo, Pakistan și Yemen, agențiile avertizând că acestea pot apărea și în alte state, având în vedere numărul tot mai mare de copii care nu au acces la vaccinuri vitale. Aceste focare izbucnesc în locuri care se confruntă deja cu situații conflictuale și cu perturbări ale serviciilor din cauza măsurilor adoptate ca răspuns la COVID-19.

Furnizarea vaccinurilor și a altor echipamente este, de asemenea, esențială în procesul de vaccinare a copiilor. Din cauza perturbărilor apărute la începutul pandemiei de COVID-19, UNICEF a livrat 2,01 miliarde de doze de vaccin în 2020, comparativ cu 2,29 miliarde în 2019.

Este posibil ca milioane de copii din lumea întreagă să nu aibă acces la vaccinuri de bază, în timp ce actuala pandemie amenință să anuleze două decenii de progrese înregistrate în domeniul vaccinărilor de rutină”, a afirmat dr. Berkley, Director Executiv al Gavi, Alianța pentru vaccinuri. „Pentru a sprijini eforturile de redresare în urma pandemiei de COVID-19 și pentru a combate viitoarele pandemii, va trebui să prioritizăm imunizarea de rutină, concentrându-ne totodată asupra copiilor cărora nu li s-a administrat niciun vaccin de rutină, adică asupra copiilor cu zero doze administrate. Pentru aceasta, trebuie să lucrăm împreună – la nivelul agențiilor de dezvoltare, al guvernelor și al societății civile – pentru a ne asigura că nu este lăsat în urmă niciun copil”.

Noua strategie globală privind imunizarea vizează salvarea a peste 50 de milioane de vieți

Pentru a răspunde acestor provocări și pentru a susține eforturile de redresare în urma pandemiei de COVID-19, OMS, UNICEF, Gavi și alți parteneri au lansat astăzi Agenda de imunizare 2030 [Immunization Agenda 2030 – IA2030], o nouă strategie globală ambițioasă ce urmărește maximizarea impactului vital al vaccinurilor prin sisteme de imunizare mai solide.

Agenda vizează vaccinurile administrate pe tot parcursul vieții, din copilărie până la adolescență și perioada maturității târzii. În cazul în care va fi implementată integral, va permite evitarea unui număr estimat de 50 de milioane de decese, potrivit OMS – 75% dintre acestea în țări cu venituri mici și medii inferioare.

Printre țintele ce urmează a fi atinse până în 2030, se numără:

· asigurarea unui grad de acoperire de 90% în cazul vaccinurilor esențiale administrate în copilărie și în adolescență (Inclusiv trei doze de vaccin diftero-tetano-pertussis (DTP3), două doze de vaccin antirujeolic, vaccinul HPV și trei doze de vaccin pneumococic.)

· reducerea la jumătate a numărului de copii care nu beneficiază de niciun vaccin;

· finalizarea introducerii în 500 de teritorii naționale sau subnaționale a unor vaccinuri noi sau insuficient utilizate – cum sunt cele împotriva COVID-19, a rotavirusului sau a papilomavirusului uman (HPV).

Necesitatea unor acțiuni urgente din partea tuturor actorilor din sfera imunizării

În vederea atingerii obiectivelor ambițioase ale IA2030, OMS, UNICEF, Gavi și partenerii lor îndeamnă la acțiuni importante:

· Liderii mondiali și comunitatea globală din domeniul sănătății și al dezvoltării ar trebui să își ia angajamente clare față de IA2030 și să investească în sisteme de imunizare mai solide, cu abordări personalizate în cazul țărilor fragile și afectate de conflicte. Imunizarea constituie un element vital al unui sistem de sănătate eficace, fiind fundamentală în eforturile de pregătire și de răspuns la pandemie și esențială pentru prevenirea presiunii exercitate de epidemiile multiple în momentul redeschiderii societății.

· Toate țările ar trebui să formuleze și să implementeze planuri naționale de imunizare ambițioase, în concordanță cu cadrul IA2030, și să crească investițiile menite să asigure servicii de vaccinare accesibile tuturor.

· Donatorii și guvernele ar trebui să crească investițiile în cercetarea, inovarea, dezvoltarea și livrarea vaccinurilor, cu accent pe nevoile populației deservite insuficient.

· Industria farmaceutică și oamenii de știință, în colaborare cu guvernele și finanțatorii, ar trebui să continue accelerarea demersurilor de cercetare și dezvoltare în domeniul vaccinurilor, să asigure aprovizionarea continuă cu vaccinuri accesibile financiar în vederea acoperirii nevoilor globale și să aplice și în cazul altor boli lecțiile învățate în timpul pandemiei de COVID-19.

Comenteaza cu profilul facebook

Distribuie articolul:

saptamana mondiala a imunizariistudiu omsunicefunicef romaniavaccinare
Mihnea Tudor
Mihnea Tudor este unul dintre jurnaliștii care publică articole pe site-ul stiripescurt.ro, cu o experiență de peste 7 ani în presa, pe domenii diverse, de la politica, externe, eveniment, sport etc.

Alte stiri de interes