Smart City București. Trecerea administrației publice la un concept Smart City modular și unificat ar putea fi o soluție pentru ieșirea din haos

Schimbarea politică ce se preconizează a se produce la București poate fi ultima șansă ca orașul să facă trecerea de la jungla urbană la Smart City. Lipsa unei viziuni de dezvoltare inteligentă, suprabirocratizarea administrației și crearea de departamente duplicat, au condus la blocaje în mai toate infrastructurile orașului.

Aproape toti politcienii, interesați de preluarea Capitalei susțin promovarea soluțiilor inteligente menite să producă transformarea orașului, însă nu am văzut și mecanismul prin care să reușească acest lucru. Sintagme de genul “creșterea nivelului de trai” sau “bunăstarea cetățenilor” sunt vehiculate permanent, de către toți cei care utilizează expesia Smart City, însă este nevoie de o structura logică și funcțională care să ducă la aceste rezultat.

În prezent, majoritatea deparatamentelor funcționează izolat, pe verticală, în sistem tradițional, pentru a produce rezultate imediate, de peferință în scop electoral. Nu există o abordare holistică a dezvoltării urbane cu preocupare pe colectarea și partajarea datelor din diferite domenii, în scopul eficientizării utilizării Tehnologiei Informației și Comunicării (TIC) și a Internet of Thinghs (IoT).

Sper să nu mizăm prea mult pe noțiuni care generează prea mari așteptări, precum „mobilitate inteligentă”, „invățămănt inteligent”, „atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă” sau „administrație inteligentă”, pentru că e mult de muncă până acolo. Primarul general, ce dorește să treacă la Smart City București, trebuie să realizeze o construcție unitară care să cuprindă toate dimensiunile orașului, să poată fi utilizată de toate departamentele interne, să elimine barierele tehnologice și de date dintre diferite proiecte inteligente, să comunice cu alte platforme smart, astfel încât, cu ajutorul ei să ducă la îndeplinire obiectivele stabilite în Strategia de Dezvoltare a Mun. București.

Smart City București – Ce este de făcut

Dezvoltarea unei infrastructuri tehnologice comune de date spațiale care să devină stratul suport pentru extragerea datelor și a unui sistem care să conecteze datele cu utilizatorii în scopul dezvoltării de aplicații inteligente, ar fi primul pas în privința transformării informaționale a Bucureștiului. De altfel, crearea bazei de date spațiotemporală și a unei platforme cloud, care să fie un mijlocitor pentru servicii de schimb de informații este o soluție pentru realizarea coeziunii între diferite proiecte și departamente ale PMB.

În al doilea rând departamentele, sectoarele, companiile și direcțiile primăriei trebuie să creeze sistemul de culegere de date și să le transforme într-un format standardizat pentru a fi citite de „mașini” și care să fie conectate la locații geografice. Pentru asta, este crucială colaborarea inter-departamentală și inter-sistem și crearea unui flux operațional bazat pe date, cu finalizare în date deschise, publice pe data.gov.ro. Acest lucru se realizează printr-un Sistem de Partajare și Schimb de Resurse găzduit în centrul unificat de cloud computig, construit la nivelul PMB, așa cum am prezentat în Cadrul Strategic și Funcțional, Partajabil și Integrat, Smart.

Pentru dezvoltarea proiectelor inteligente, Primăria Municipiului București va trebui să trateze inconsistența datelor, tehnologiei și a informațiilor geospațiale, Având în vedere multitudinea de unități administrative teritoriale din București, datele tebuie unificate la informațiile de referință spațială comune (formatarea).

Acest lucru se regăsește la nivelul Bazei de date publice, unde vorbim de tehnologii precum Big Data spațiotemporale. Așa ceva necesită mulți bani, tehnologie de ultimă oră, spațiu de stocare și resursă umană specializată.

Mergem mai departe cu analiza stratului de date, pasul a-l treilea și constatăm că aceste date trebuie unificate, transformate în informații și apoi în soluții. Acest lucru se face în cadrul Platformelor Cloud, materializată prin Platformă de informații publică, acolo unde toata muncă este vizibilă și poate fi accesată de către cetățeni. Prin utilizarea altor tehnologii, se conectează datele cu platforma cloud de informații spatiotemporale, care este mijlocul prin care oferă servicii diverșilor utilizatori.

Schimbul de informații este o componentă importantă în gestionarea integrată a unui oraș inteligent. Platforma de informare publică va fi o platformă pentru distribuire și schimb de informații urbane, inclusiv pentru comunicare cetățean – administrație publică. Având în vedere că sunt folosite tehnologii precum realitate virtuală și augmentată, motoare de date, motoare de servicii, etc, realizarea ei necesită atenție și timp din partea staff-ului tehnic al Primarului Bucureștiului. Platforma Cloud are rolul de a asigura o coerență între diferite proiecte bazate pe date și poate să aplaneze divergențe dintre diferiți parteneri implicați. De aici primarul poate informa cetățenii printr-o platformă unică, în timp real.

După ce se reușește consolidarea unei viziuni Smart City (cum va arăta Bucureștiul peste 20-30 ani), revizuirea Strategiei Smart City București (existentă), crearea unui cadru conceptual de acțiune, asigurarea sursei de finanțare și demararea procedurilor de licitatie, adjudecare si implementare, abia atunci se poate vorbi de un București inteligent. Cu oameni inteligenți care să utilizeze tehnologia mobilă pentru a-și îmbunătăți viața în oraș.
Realizarea acestui deziderat necesită timp. Mult timp. Și bani. Însă trebuie făcut.

Comenteaza cu profilul facebook

Distribuie articolul:

infrastructura tehniologica proiecte inteligente bucuresti Smart City smart city bucuresti
Constantin Furdu

Alte stiri de interes