Federaţia Solidaritatea Sanitară afirmă, miercuri, că deficitul de personal din sistem depăşeşte 40.000 de salariaţi, iar veniturile au scăzut, iar blocarea angajărilor şi îngheţarea salariilor ar fi ”reţeta sigură pentru relansarea la nivelul maxim a migraţiei profesioniştilor din sectorul public de sănătate”. Sindicaliştii cer Guvernului ca Sănătatea să fie exceptată de la aceste măsuri, lucru confirmat de premierul Nicolae Ciucă, miercuri, în debutul şedinţei de Guvern.
”În condiţiile în care sistemul public de sănătate înregistrează la ora actuală un deficit de personal de peste 40.000 de angajaţi, iar salariile reale ale angajaţilor din sănătate au scăzut cu peste 30%, Guvernul intenţionează să adopte o Ordonanţă de Urgenţă prin care ar bloca angajările (inclusiv cele din sectorul public de sănătate) şi posibilitatea creşterii salariilor. Federaţia ”Solidaritatea Sanitară” solicită Guvernului să excepteze sectorul sanitar de la cele două măsuri intenţionate prin Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare: blocarea angajărilor şi blocarea creşterilor salariale”, au transmis, miercuri, sindicaliştii din Sănătate.
Solidaritatea Sanitară atrage atenţia că ”adoptarea acestor măsuri ar constitui reţeta sigură pentru relansarea la nivelul maxim a migraţiei profesioniştilor din sectorul public de sănătate”.
Sindicaliştii au realizat o analiză a impactului real pe care cele două măsuri le-ar avea asupra sistemului sanitar:
- Blocarea angajărilor
”Adoptarea prin OUG a măsurii de blocare a angajărilor ar avea drept efect lipsirea spitalelor publice de personalul necesar”, au transmis sindicaliştii.
Potrivit acestora, pe baza datelor din raportările spitalelor publice, deficitul de personal este la ora actuală de 18,28%, acesta echivalând cu lipsa a cca. 40.658 de angajaţi.
”Deficitul de personal este chiar mai mare decât la începutul pandemiei, în anul 2019 acesta fiind de 17,74%. Foarte grav este că în unele cazuri deficitul de personal indică de fapt că numărul de angajaţi este sub normativul minim de personal.
Ponderea deficitului de personal este unul dintre indicatorii măsurii în care sunt afectate atât calitatea serviciilor medicale acordate pacienţilor, cât şi calitatea vieţii profesionale a angajaţilor, experienţa unei intervenţii similare petrecută în perioada 2009-2015 oferindu-ne o lecţie importantă”, a mai transmis Solidaritatea Sanitară.
Potrivit sindicaliştilor, în cazul angajaţilor deficitul de personal determină o creştere suplimentară a sarcinilor de serviciu pentru angajaţii existenţi, contribuind la epuizarea profesională.
”Deficitul actual de personal a determinat deja imposibilitatea luării zilelor libere şi a efectuării concediului de odihnă în cazul multor angajaţi, blocarea posturilor urmând să accentueze dramatic acest fenomen. Este relevant şi faptul că în multe cazuri angajaţii nu şi-au efectuat nici măcar zile de concediu din perioada pandemiei (când a fost suspendată obligativitatea acordării acestora).
Supraîncărcarea cu sarcini de serviciu şi imposibilitatea recuperării capacităţii de muncă prin intermediul zilelor libere şi a celor de concediu, determină epuizarea profesională, aceasta fiind una dintre cauzele esenţiale ale migraţiei”, au mai transmis sindicaliştii.
- Blocarea creşterilor salariale
”O măsură ce s-a dovedit foarte eficientă în combaterea migraţiei profesioniştilor din sănătate s-a dovedit a fi creşterile salariale din perioada 2015-2018 pentru personalul medical. Problema este că eficienţa acestei măsuri a fost însă continuu erodată de inflaţie, aceasta determinând o scădere continuă a salariilor reale (a puterii de cumpărare a salariilor)”, a mai transmis Federaţia.
Potrivit organizaţiei, în condiţiile în care nivelul cumulat al inflaţiei din anul 2018 până în prezent este de cel puţin 30%, personalul din sănătate a suferit o reducere proporţională a salariilor reale.
”Consecinţele sunt unele semnificative, blocarea creşterilor salariale riscând să le accentueze în mod dramatic”, au mai precizat sindicaliştii.
Potrivit acestora, eventualele măsuri de blocare a angajărilor şi îngheţare a salariilor, ”sunt suficiente pentru a justifica greva împotriva politicii sociale şi economice a Guvernului”.
”Federaţia „Solidaritatea Sanitară” solicită Guvernului ca blocarea angajărilor să nu fie aplicabilă sectorului public de sănătate. Suplimentar, solicităm adoptarea şi aplicarea proiectului de lege a salarizării privind angajaţii din sănătate, elaborat împreună cu partenerii sociali, având în vedere că acest proiect ar permite unele creşteri ale salariilor reale, unele dintre ele urmând să fie făcute pe baza unor surse extra-bugetare (veniturile spitalelor)”, au mai transmis sindicaliştii.
Comenteaza cu profilul facebook