Elevii români care au participat la evaluarea PISA 2025 au obţinut scoruri sub media ţărilor membre OCDE la Ştiinţe, Matematică, Lectură şi Rezolvarea de probleme prin metode computaţionale, a declarat marţi Gabriela-Nausica Noveanu, coordonator naţional PISA 2025.
Potrivit acesteia, la evaluarea PISA 2025 au participat aproximativ 760.000 de elevi din întreaga lume, dintre care 7.725 de elevi din 322 de şcoli din România.
Gabriela-Nausica Noveanu a explicat că elevii români incluşi în evaluare reprezintă aproximativ 172.000 de adolescenţi de 15 ani, respectiv 76% din populaţia tinerilor de această vârstă.
“Restul de 24% sunt acei tineri în afara şcolii înscrişi fie în clasa a VI-a sau mai jos sau excluşi din evaluare conform criteriilor metodologice”, a afirmat coordonatorul naţional PISA 2025 la o conferinţă de presă.
Conform unui comunicat al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, România a obţinut, în medie, 425 de puncte la Ştiinţe, 419 puncte la Matematică, 413 puncte la Lectură şi 442 de puncte la Rezolvarea computaţională a problemelor. Acesta din urmă este un domeniu evaluat pentru prima dată în cadrul componentei “Învăţarea în lumea digitală”. Toate aceste rezultate sunt sub mediile înregistrate de ţările membre OCDE.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării precizează că pentru România, ca stat aflat în proces de aderare la OCDE, rezultatele trebuie analizate şi în contextul nivelului de dezvoltare al ţării şi al decalajelor care trebuie recuperate. PIB-ul pe locuitor se situează la aproximativ 71% din media OCDE, în timp ce doar 19% dintre persoanele cu vârste între 25 şi 64 de ani au studii superioare, faţă de 41%, media ţărilor membre OCDE.
La Ştiinţe şi Matematică, rezultatele din 2025 sunt apropiate de cele din 2022, ceea ce indică o evoluţie relativ stabilă, la Lectură înregistrându-se o scădere de 16 puncte. 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competenţă (nivelul 2) la Matematică, 52% la Lectură şi 54% la Ştiinţe, sub mediile ţărilor membre OCDE de 65%, 69% şi, respectiv, 74%.
Proporţia elevilor cu performanţe ridicate (nivelul 5 sau 6) este: 2% la Ştiinţe, aproximativ 4% la Matematică şi 1% la Lectură, faţă de mediile OCDE de 7%, 8% şi, respectiv, 6%.
Rezultatele evidenţiază şi diferenţe importante între elevii din mediul urban şi cei din mediul rural. Decalajele sunt de aproximativ 100 de puncte în toate cele trei domenii principale evaluate: 109 puncte la Matematică, 98 de puncte la Ştiinţe şi 94 de puncte la Lectură, în favoarea elevilor din unităţile de învăţământ din mediul urban.
Studiul arată că elevii români raportează un nivel de curiozitate peste media OCDE, 77% faţă de 73%, iar 73% spun că sunt interesaţi să contribuie profesional la protejarea mediului, comparativ cu 62% la nivelul OCDE.
Implicarea părinţilor în educaţie s-a menţinut relativ stabilă între 2022 şi 2025, spre deosebire de scăderea semnificativă înregistrată la nivelul OCDE, iar proporţia elevilor din şcoli cu politici de interzicere a utilizării telefoanelor mobile a urcat de la 22% în 2022, la 49% în 2025, ajungând la nivelul mediei ţărilor membre OCDE. Datele arată totodată că distragerea atenţiei de către dispozitivele digitale la orele de Ştiinţe este asociată cu scoruri mai mici, diferenţa fiind mai mare în România (18 puncte) decât media ţărilor membre OCDE (11 puncte).
Datele studiului PISA 2025, ale studiilor IEA, precum şi cele obţinute la evaluările naţionale conturează un set de priorităţi pentru intervenţia publică, printre care: identificarea timpurie şi sprijin pentru alfabetizarea funcţională; implementarea sistemului naţional de evaluare standardizată, pentru a permite, la nivel naţional, comparaţii valide ale performanţei elevilor de la un an la altul; monitorizarea integrată a participării şcolare şi a progresului în învăţare; reducerea decalajelor urban-rural şi a celor socioeconomice, ca obiectiv explicit de politică publică – sprijin – sprijin multianual consistent pentru şcolile cu dezavantaje multiple; acces la servicii şi oportunităţi educaţionale în mediul rural (diagnoza mai precisă a barierelor din fiecare comunitate rurală).
Comenteaza cu profilul facebook