Premierul Ludovic Orban a vorbit despre contextul economic nefavorabil din cauza pandemiei de coronavirus în care este efectuată rectificarea bugetară. El a spus că această cădere extrem de gravă a economiei s-a văzut în resursele bugetare. La rândul său, ministrul de Finanţe Florin Cîţu a prezenta principalele elemente din rectificare şi a precizat că, la capitolul cheltuieli este inclusă creşterea etapizată a alocaţiilor cu 20%, majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie, de la 1.265 lei la 1.442 de lei, cât şi creşterea pensiei minime de la 704 lei la 800 lei.
”Rectificarea bugetară vine într-un moment în care avem şi informaţiile pentru creşterea economică sau dinamica economie în trimestrul 2, care arată clar că economia în trimestrul 2 a încetinit, dar în acelaşi timp păstrează estimările pe care le avem cele mai recente de la Comisia Naţională de Prognoză. Rectificarea ia în calcul o contracţie a economiei în 2020 de 3,8%, o estimare care s-a înrăutăţit faţă de cea iniţială, dar aceste două puncte procentuale vin din cele două luni în care economia a fost închisă. Relativ la ce se întâmplă în restul Europei, unde avem o medie a scăderii de 14%, România cu 10% este”, a declarat Florin Cîţu, în debutul şedinţei de vineri a Guvernului.
Căderea economiei
La rândul său, premierul a spus că „am avut o cădere extrem de gravă a economiei care s-a văzut în resursele bugetare”.
„Pornind de la aceste elemente macro, deficitul bugetar se majorează la această rectificare la 90,9 miliarde lei. Reprezintă 8,6% din PIB. Faţă de bugetul iniţial din decembrie, înseamnă o creştere a deficitului cu 50 de miliarde. O parte, 20 de miliarde vin din scăderea veniturilor şi 30 de miliarde vin de la creşterea cheltuielilor”, a fost replica ministrului de Finanţe.
Acesta a vorbit şi despre capitolul cheltuieli din rectificarea bugetară, care includ creşterea etapizată a alocaţiilor pentru copii şi majorarea punctului de pensie, cât şi despre destinaţia sumelor alocate pentru ministere, în special cel al Sănătăţii, în contextul pandemiei de coronavirus.
„La cheltuieli, bineînţeles creşterea etapizată a alocaţiilor cu 20%, majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie, de la 1.265 lei la 1.442 de lei. Majorarea pensiei minime de la 704 lei la 800 lei. Aş vrea să mai prezint câteva elemente din cheltuieli curente şi de capital, proiecte naţionale. Cele 9,5 miliarde lei în domeniu socio-economic. Sunt 3 miliarde lei incluse pentru a continua indemnizaţiei, pe SURE. 1,5 miliarde pentru plata până la final a dreptului de asistenţă socială. Mai avem 2,4 miliarde am spus în Fondul de rezervă. În domeniul Sănătăţii, 1,1 miliarde pentru asigurarea fondului de plăţi salariale a persoanelor din unităţile sanitare publice. 500 de milioane pentru medicamente, puşi fără contribuţie personală, 800 de milioane de lei în plus la plata indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate. Aici vreau să vă spun că, în acest an, am plătit cele 3 miliarde lei stocurile de anul trecut. Am plătit încă 2,4 miliarde şi adăugăm 800 milioane pentru decontarea concediilor medicale. Mai sunt 200 milioane cheltuieli pentru personal, în bugetul Ministerului Sănătăţii, pentru sporuri, pentru condiţiile de pericol deosebit. 3,114 miliarde lei pe sold, în special pentru Sănătate”, a explicat Florin Cîţu.
Investiții și IMM Invest
El a adus în discuţie şi capitolul investiţii şi a prezenta plafoanele de garanţii pentru mai multe programe, printre care IMM Invest, IMM Factoring, care sunt majorate, la această rectificare bugetară.
”La investiţii, avem în continuare 1,8 miliarde pentru Ministerul Dezvoltării, 323 de milioane pentru proiecte privind educaţiei timpurie, proiecte din învăţământul secundar ROSE, 250 de milioane pentru menţinerea infrastructurii rutiere, deci sunt suplimentare. Aş vrea să vă prezint câteva din cheltuielile bugetare şi ce aducem în plus la această rectificare. Cheltuielile bugetare se majorează cu 18,2 miliarde pe sold, deci sunt mai multe influenţe acolo, dar important din acestea sunt proiecte finanţate din fonduri externe de 8,6 miliarde de lei şi cheltuieli curente de capital, proiecte naţionale, de 9,5 miliarde de lei. În plus se majorează plafonul de garanţii cu 14 miliarde de lei, de la 18 miliarde cât a fost în prima rectificare la 32 de miliarde. Aici includem majorarea plafonului pentru programul IMM Invest cu 5 miliarde lei, de la 15 la 20 de miliarde lei. A fost aprobat de Comisia Europeană. Plafon garanţii măsuri sprijin companii mari EXIMBANK cu 4,7 miliarde lei. Plafon garanţii TAROM şi Blue Air cu 0,8 miliarde lei. Plafon garanţii program IMM Leasing 1,5 miliarde lei. Plafon garanţii program IMM Factoring 1,1 miliarde lei. Plafon garanţii vouchere de vacanţă şi asigurare de credit comercial – 1 miliard lei. Acestea sunt creşterile pentru garanţii”, a completat Florin Cîţu.
Şeful Guvernului i-a cerut ministrului de Finanţe să explice destinaţia celor 14 miliarde lei, pentru că „s-a comentat pe suma de 14 miliarde la acţiuni generale ale Ministerului Finanţelor”.
Dobânzi și fonduri europene
Florin Cîţu a spus că acesta este un capitol distinct prevăzut în rectificarea bugetară şi din aceşti bani trebuie să plătim dobânzile la datoria publică şi contribuţia României la UE.
„Bineînţeles, MFP acţiuni generale este un capitol distinct. Nu are legătură cu ce se întâmplă la Ministerul Finanţelor cu ordonatorul de credit şi aici includem în cele 14,5 miliarde lei: 1,7 miliarde lei sunt dobânzile pe care trebuie să le plătim la datoria publică, 2,4 miliarde lei Fodul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, 550 milioane lei reprezintă contribuţia României la bugetul UE, 5 miliarde asigură sumele necesare finanţării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor, în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene. În cazul în care nu sunt fonduri europene, avem aceşti bani. 4,6 miliarde lei Fondul de la bugetul de stat puse la dispoziţia EximBank pentru implementarea schemei de ajutor de stat şi ajutorul de minimis. Deci acestea sunt cele 14,5 miliarde lei”, a precizat Cîţu.
Ludovic Orban a adăugat că „aceşti bani urmează să fie decontaţi, deci sunt un fel de bani de rulaj”.
Comenteaza cu profilul facebook