Tratamentul cu plasmă convalescentă este una dintre terapiile de ultimă generație ce se folosește din ce în ce mai des contra infecției cu Covid 19. Medicii din diverse zone ale țării au feedback-uri pozitive, au început să o susțină, iar românii au început să doneze plasmă cu anticorpi. A fost mai gru la început, atât din cauza numărului mic de aparate de plasmafezeă acceptate de Ministerul Sănătății, cât și a lipsei de informare.
Dar…
În ciuda unui protocol destul de greoi – a fost și mai greoi acum 3-4 luni – și a faptului că nu există o campanie puternică de informare a populației la nivel național, sunt mulți români care vor să-și salveze semenii, după ce s-au vindecat chiar ei de Covid 19. O arată și cifrele adunate din centrele de transfuzie din țară. Numărul donatorilor de plasmă s-a triplat în ultima lună. Mai exact, în perioada 7 octombrie – 6 noiembrie s-au realizat 530 proceduri de recoltare prin plasmafereză, respectiv s-au recoltat 1.587 doze, adică tratament pentru cel puțin 500 de pacienți cu forme severe de Covid-19.
Acesta trebuie să fie un semnal pentru oficialii din Ministerul Sănătății, pentru că este nevoie de simplificarea birocrației pentru donarea de plasmă, măcar în conformitate cu normele europene, care , în acest moment, nu sunt transpuse și la noi în țară, dar și de personal medical specializat care să contribuie la creșterea numărului de colectări.
#SEPOATEMAIBINE
Deși terapia cu plasmă și-a dovedit eficiența în suficient de multe cazuri, în câteva județe din țară, în centrele de transfuzie, există aparate de plasmafereză pe care se așeză praful, dovedind un dezinteres total pentru sănătatea românilor. Însă, din fericire, sunt și județe unde medicii și pacienții ”sfințesc locul”. Hunedoara este un astfel de exemplu, după cum aartă statisticile și despre care vorbește Ionela Năstase, într-un material video, postat pe contul său de Youtube.
Centrul de transfuzii din Hunedoara este fruntaș la colectare de plasmă convalescentă și asta mulțumită eforturilor conjugate ale unei excelente echipe de medici, în frunte cu dr. Victoria Halmagi, director CJTS Hunedoara. Și pentru că #SEPOATEMAIBINE bine, există acolo oameni care au donat și de 6 ori – este cazul unei asistente medicale care a înțeles că e important să ajute după ce s-a vindecat de Covid 19 – iar săptămâna viitoare, pe 21 Noiembrie, 8 fotbaliști sunt programați să doneze plasmă prin plasmafereză, iar unii preoți au donat de minimum trei ori.
Despre omenie, despre colectare și despre rezultatul terapiei cu plasmă convalescentă este vorba în interviul cu dr. Victoria Halmagi, directorul Centrului Județean de Transfuzie Sanguină Hunedoara.
Într-un interviu #SENZATIONAL de 15 minute, doamna doctor ne vorbește despre rezultatele extraordinare și viețile salvate prin administrarea de plasmă, precum și despre munca în echipă, pentru a convinge cât mai mulți donatori.
Întregul dialog, aici:
Plasma salvează vieți
Hunedoara este campioană la viteza de creștere a numărului de donatori de plasmă convalescentă
Dr. Victoria Halmagi: ”La recoltarea de plasmă am reușit să creștem numărul de donatori. Am reușit 138 de afereze și 57 de sânge, total. Cererile sunt foarte mari, pentru că este eficientă utilizarea acestei plasme. Utilizarea terapeutică a plasmei se pare că a dat succese și feedback-urile colegilor mei, de la secții de ATI și secțiile de infecțioase sunt foarte pozitive. Asta ne-a mobilizat. Ne-a mobilizat în echipă, pentru că altfel nu se poate. DSP-ul ne pune la dispoziție listele cu pacienții externați, care au avut Covid, și numerele de telefon, după care noi le dăm SMS-uri. Sunt sute de SMS-uri pe care noi încercăm să le dăm.
Nu numai noi, ci au venit în sprijinul nostru cei din echipa cu care muncim, pentru că noi lucrăm într-o echipă. La Hunedoara, în Centrul de Transfuzie al acestui județ are trei locații: Deva, Hunedoara și Petroșani. În toate locațiile se poate dona sânge, din care extragem o unitate de plasmă. La Hunedoara, avem și un aparat de plasmafereză și ne-am bucurat de acest lucru, că am avut șansă să colectăm și noi pentru a putea ajuta pacienții. Colegii noștri, de la Secția ATI, din Spitalul Hunedoara au fost primii cei mai receptivi, care s-au mobilizat și au mobilizat și alți colegi din județ și ei discută cu fiecare pacient pe care îl externează, dacă sunt de acord să revină la donarea de plasmă și care își lasă unori telefonul. Chiar dânșii îi contactează după timpul stabilit prin lege.
Numai prin acest efort colectiv de comunicare și de mobilizare, am reuși să ajutăm, totuși, un număr de pacienți.”
Un exemplu de tratament cu plasmă reușit
dr. Victoria Halmagi: ”Este vorba despre un tânăr, vorbesc de cel mai spectaculos succes și cea mai mare bucurie pe care am avut-o, 39 de ani, care a fost asimptomatic, în ziua a 8-a a intrat în comă, avea insuficiență hepato-renală cu Covid. Acestui pacient i s-a efectuat pe secția de Terapie Intensivă o dializă terapeutică cu plasmă de substituție de Covid, de la un pacient vindecat de Covid. Rezultatele au fost extrem de favorabile, pacientul a ieșit din comă în câteva ore, iar valorile paraclinice au scăzut la jumătate. I s-a mai administrat încă o plasmă cu anticorpi iar evoluția a fost favorabilă. După șase zile, acest pacient a plecat pe picioarele lui. Era un tânăr fără comorbidități.
Am avut și situația unei doamne mai în vârstă, de 70 de ani, cu dializă, cu hipertensiune, cu diabet, căreia chiar colegii noștri nu-i dădeau șansă, Dar am avut șansă să validăm atunci o plasmă cu titrul de anticorpi foarte crescut, peste 400, pe care i-au acordat-o colegii și pacienta s-a făcut bine în cinci zile. Chiar de a doua zi ea nu a mai avut nevoie de oxigen. Deci, un pacient cu multiple comorbidități. Sigur că a fost și șansa să avem această plasmă. De multe ori suntem nevoiți să cerem de la alți colegi, din alte județe… am adus și de la Vâlcea, și de la Argeș.
Trebuie să facem mult mai multă publicitate. Mă bucur că acum Instituttul de Hematologie are acum acea extraordinară inițiativă de a face acele cărți de vizită cu datele centrelor și datele de contact care vor fi capsate la biletul de ieșire al pacienților cu Covid. Și atunci mult mai ușor ne vor contacta. Deci trebuie mult mai multă promovare a donării de plasmă. Avem și colaboratori buni, de exemplu o primărie din județul nostru a făcut un videoclip, l-a promovat. Foarte mulți încearcă să facă această procurare. Un sprijin mare avem la DSP. Dacă nu ne-ar fi furnizat aceste liste cu numerele de telefon, la zi… sunt absolut extraordinari!
Și cred că mai este nevoie și de modificarea legislației, pentru administrarea acestei plasme mult mai repede. Adică, eficiența ei este mult, mult mai mare dacă se administrează la un timp mai scurt de la infecție. Este experiența colegilor, pe care ne-au împărtășit-o, și care știu să prindă momentul furtunii citokinelor și să administreze plasma. Au foarte, foarte multe rezultate foarte spectaculoase.
Noi sperăm să obținem cât mai multă plasmă. De exemplu, dacă pacienții vindecați de Covid pot să vină sâmbăta doar, noi ne mobilizăm și facem plasmefereze sâmbăta! Cu personalul pe care îl avem… asta este.”
La Hunedoara este o doamnă asistentă care a donat plasmă convalescentă de cinci ori și un preot care a donat de trei ori.
dr. Victoria Halmagi: ”Avem mai mulți preoți care au donat de trei ori. Doamna asistentă a venit a șasea oară! Ea a devenit vectorul nostru, mesager de promovare a donării de plasmă, pentru că a mai adus și alte colege pentru donarea de plasmă. Avem foarte mulți polițiști, care donează în scop colegial. Avem, de exemplu, sâmbătă, în 21, o echipă de fotbal: 8 fotbaliști, toți programați pentru aferază. Să sperăm că reușim, de la 7 dimineața.
E o muncă foarte grea, sigur că ar fi bine mai mult personal și medici, pentru că în donarea de plasmă, pacienții se simt foarte în siguranță când medicul îi asistă la afereză, când discută cu ei, când le explică toți pașii și acești pacienți se reîntorc. Majoritatea pacienților noștri de la afereză se întorc într-un procent foarte mare.”
Sunt unele centre în țară unde colectarea de plasmă este zero, dar dvs. ați solicitat personal un aparat de plasmafereză:
dr. Victoria Halmagi: ”Eu am solicitat acel aparat de plasmafereză, pentru că am șansa să lucrez cu colegi absolut deosebiți. Nu se poate nimic decât prin echipă. Adică, medicii prescriptori de plasmă au discutat cu noi, cei de la Centrul de Transfuzii, și au zis haideți să încercăm și această terapie experimentală, documentați fiind cu datele din literatură. Și am zis ”Sigur că da, pentru pacient trebuie să încercăm totul, pentru că asta este misiunea noastră, de medici”. Poate că în alte județe nu se solicită această plasmă. Sigur că este o muncă grea, pe același personal se grevează niște sarcini în plus. Dar, probabil, cererea lor nu este la fel de mare, nu știu situația.
Am avut chiar medici pe care i-am salvat cu plasmă, și chiar cu probleme grele, cu pneumonii și care m-au sunat chiar și la 2 noaptea și care mi-au zis că la o oră după ce le-au administrat plasma ”au renăscut”. ”Pot să respir!” a spus. Acestea sunt observate de colegii noștri și comunicate între ei. Noi trebuie să comunicăm. Cred că lipsește și comunicarea între medici.”
Omul sfințește locul. Ați contactat personal acea firmă privată ca să obțineți acolo un aparat de plasmafereză. În alte județe le țin și se așează praful:
dr. Victoria Halmagi: ”Nu pot să-mi explic. Este greu la început. Și noi am avut puțini donatori la plasmafereză, dar treptat, treptat… Sigur, este munca aceasta de a da sute de SMS-uri. Telefonul meu l-am transformat în call-center.
Le scriu destul de frumos, mai ales că eu am această experiență cu donatorii de sânge, pentru că atunci când nu avem sânge, eu iau fișe și le scriu mesaje donatorilor. În primul rând le mulțumesc pentru generozitatea lor, pentru că totuși au donat sânge și au salvat vieți. De fapt, nu scriu nimic deosebit. Ar trebui să ne gândim fiecare la suferința semenilor noștri.
Noi suntem cadre medicale și noi putem să ajutăm prin ceea ce facem, prin profesia noastră. Pentru că dacă am fi un pic mai receptivi la ce se întâmplă în jurul nostru și la suferința semenilor noștri – de fapt este un percept foarte simplu: iubește-ți aproapele. Noi o facem prin profesie, alții o fac prin alte acte de generozitate. Asta le scriu eu donatorilor sau viitorilor donatori. Sunt foarte mulți care-mi răspund. Au feedback pozitiv, dar sunt și mulți care nu răspund de loc. Au fost unii care m-au întrebat cât costă plasma, care nu se recompensează. Au drepturile pe Legea 282, legea donatorului, adică 7 tichete de masă și o zi liberă, conform drepturilor tuturor donatorilor de sânge.
Dar feedback-urile, cele mai multe, sunt pozitive. De exemplu, acum am primit o listă de cinci telefoane de la un comandant de poliție, din acest județ, pe care urmează să-i contactez, să-i programez la plasmafereză. E o muncă ce trebuie făcută cu perseverență, cu dăruire, să te gândești că scopul este pacientul, omul bolnav. Sunt situații când la administrare la pacienți cu 70-80% din plămâni afectați n-a avut efect și mi-au și spus colegii. Cu cât se administrează mai devreme efectul este mai mare și noi am văzut aceste rezultate. Și mă bucur că, totuși, colegii noștri – noi suntem în preclinic, producem plasma, o recoltăm, deci avem alte atribuții – dar ne bucurăm că sunt colegi din partea clinică care împărtășesc cu noi aceste rezultate. Discutăm cazurile și eu m-am bucurat foarte mult. Nu se poate decât în echipă.
Ruptura dintre specialități, adică transfuzia undeva departe, spitalul e undeva foarte departe și rolul centrelor de tranzfuzie este de a livra produse nu este bine. Modelul acesta de colaborare eu l-am văzut cu foarte mulți ani în urmă, în Franța și sunt convinsă că toți colegii mei care au avut șansa să vadă, să studieze și în alte centre și alte odele și sisteme, au văzut acest lucru.”
Poate pe viitor donarea de plasmă convalescentă se va transforma, după eliminarea pandemiei de Covid, în donare clasică de plasmă pentru a fabrica și în România imunoglobulină, de exemplu.
dr. Victoria Halmagi: ”Ar fi ideal! Ar fi extraordinar! Da, cred că ar fi benefic pentru pacienți. La asta trebuie să ne gândim. E o terapie benefică, deocamdată e cu plasma Covid, dar poate că se va extrage și imunoglobulină anti-covid. Cred că este terapia, așa cum am făcut eu analogie cu hepatita A, cu imunoglobuline în loc de vaccin, care s-ar putea să fie o reformare și pentru Covid. Cercetătorii ne vor spune.”
Urmează să dați cinci SMS-uri…
dr. Victoria Halmagi: ”Telefoane! Telefoane se vor da. Se contactează direct, se discută, se conving oamenii. Ei trebuie să fie informați, să li se explice și sunt foarte liniștiți dacă sunt informați și n-au nicio teamă. La început aveau teamă de afereză, pentru că era o necunoscută. Dar le-am explicat. trebuie pas cu pas explicat și aici este rolul unor medici, care să facă acest lucru lângă pacient. Asta este una dintre observațiile mele, că am putut să creștem numărul de donatori.”
Comenteaza cu profilul facebook